Manastirea Parepa

Loading...

iulie 09, 2008

SFINTA TREIME - Rubliov

Manastirea Parepa

Rastignirea

DE VORBA CU CREDINCIOSII
I. DESPRE SFANTA BISERICA


1. Ce este Biserica dupa Sfanta Scriptura ?

- Biserica, dupa Sfanta Scriptura, are mai multe intelesuri. Unul dintre acestea consta in prezentarea Bisericii ca Trup al lui Hristos, ale carui madulare botezate in numele Sfintei Treimi se straduiesc sa plineasca toate poruncile asezamantului Capului ei, lasat noua prin Sfintii Apostoli si urmasii lor, dupa textul :

" Caci precum intr-un singur trup avem multe madulare, si madularele nu au toate aceeasi lucrare, asa si noi, cei multi, un trup suntem in Hristos si fiecare suntem madulare unii altora " ( Romani 12, 4-5 ).

2. Cine este capul acestui trup ?

- Capul acestui trup este insusi Mantuitorul, Iisus Hristos, precum scrie :

" El este capul trupului, adica al Bisericii " ( Coloseni 1, 18 ).

" Mai presus de toate L-a dat pe El cap Bisericii " ( Efeseni 1, 22 ).

3. Madularele trupului Bisericii au toate aceeasi slujire ?

- Madularele trupului Bisericii nu au toate aceeasi slujire, ci fiecare dupa masura darului dat lor, astfel :

" Pe unii i-a pus Dumnezeu in Biserica : intai pe Apostoli, al doilea pe prooroci, al treilea pe invatatori; apoi pe cei ce au darul de a face minuni; apoi darurile vindecarilor, ajutatorilor, carmuirile, felurile limbilor " ( I Corinteni 12, 28 ).

Asadar, in Biserica nu pot fi toti preoti, pentru ca nici madularele trupului nu au toate aceeasi slujire, incat :

" Daca tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul ? si daca tot ar fi auz, unde ar fi mirosul ? " ( I Corinteni 12, 17 ).

4. Cine dar poate fi preot in Biserica ?

- In Biserica poate fi preot :

" Numai cel chemat de Dumnezeu, dupa cum si Aaron " ( Evrei 5, 4 ).

5. In Vechiul Testament toti erau preoti ?

- In Vechiul Testament numai cei dintr-o anumita semintie puteau fi preoti, precum se spune in Iesire :

" Sa iei la tine pe Aaron, fratele tau, si pe fiii lui, ca, dintre fiii lui Israel sa-mi fie preoti Aaron si fiii lui Aaron " ( Iesire 28, 1 ).

6. Pentru ce este aceasta randuiala in Biserica ?

- Pentru ca Dumnezeu este Dumnezeul ordinei, precum este scris :

" Dumnezeu nu este al neoranduielii, ci al pacii " ( I Corinteni 14, 33 ).

7. Care este rostul Bisericii in lume ?

- Rostul Bisericii in lume este de a pastra peste veacuri invatatura adevarata data ei de Mantuitorul. De aceea :

" Biserica ... este stalp si temelia adevarului " ( I Timotei 3, 15 ).

8. Si ce scop mai are Biserica in mijlocul lumii ?

- Un alt scop al Bisericii in mijlocul lumii este de a face sa rodeasca aceasta invatatura, prin darurile Sfantului Duh, din Sfintele Taine.

" Ca un aluat in faina " ( Matei 13, 33 ),

spre binele tuturor aducand " pe pamant pace, intre oameni bunavoire " ( Luca 2, 14 ).

9. De ce se spune in Sfanta Scriptura despre madularele Bisericii : " Voi sunteti Biserica lui Dumnezeu ? " ( I Corinteni 3, 16 )

- Se spune despre fiecare madular al Bisericii ca este biserica lui Dumnezeu, pentru ca :

" Dumnezeu l-a facut pe om dupa chipul Sau " ( Facere 1, 27 ).

10. De ce se spune ca Biserica este una, pe cand se constata ca sunt mai multe biserici ?

- Biserica este una, pentru ca Unul este Capul ei.

" Este un Domn, o credinta, un botez. Un Dumnezeu si Tatal tuturor, care este peste toate si intru noi toti " ( Efeseni 4, 5-6 ).

E drept ca datorita slabiciunilor omenesti si pacatelor oamenilor situatia Bisericii pe pamant este mai precara si impartita, dar nu se reduce Biserica numai la ceea ce se constata pe pamant, deoarece ea isi are fundamentul in Sfanta Trreime, iar rugaciunea Mantuitorului a fost ca toti sa fie una si prin aceasta se straduiesc si Bisericile astazi sa se plneasca staruitoarea dorinta a Mantuitorului, precum reiese din cuvintele :

" Ma rog ... si pentru cei ce vor crede in Mine, prin cuvantul lor, ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si eu intru Tine, asa si acestia in noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis " ( Ioan 17, 20-21 ).

11. De ce se spune ca Biserica este sfanta, pe cand membrii ei sunt cuprinsi uneori de atatea slabiciuni ?

- Biserica este sfanta, pentru ca sfintenia Bisericii nu e legata numai de sfintenia membrilor ei, care raman mereu in sfintenia chipului lui Dumnezeu din ei, chiar pacatuind, ci sfintenia ei e legata mai ales de sfintenia cea fara de asemanare a Sfintei Treimi si a Capului ei, precum este scris :

" Dupa Sfantul Care v-a chemat pe voi, fiti sfinti in toata petrecerea vietii, caci scris este : fiti sfinti, pentru ca Sfant sunt Eu " ( I Petru 1, 15 ).

12. De ce se spune ca Biserica este soborniceasca ?

- Biserica se spune ca e soborniceasca, adica pentru toata lumea, pentru ca Mantuitorul ii trimite pe Sfintii Apostoli sa invete toate neamurile :

" Drept aceea, mergand invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh "

si dorinta Mantuitorului este :

" Ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina " ( I Timotei 2, 4 ).

E numita soborniceasca si pentru ca tine si apara invatatura cea dreapta, formulata de cele sapte sinoade ecumenice, invatatura despre care Sfantul Pavel zice :

" Chiar daca noi sau un inger din cer v-ar vesti alta Evanghelie decat aceea pe care v-am vestit-o eu, sa fie anatema " ( Galateni 1, 8 ).

13. Pentru ce se mai spune ca Biserica este apostolica ?

- Bisericii i se spune ca este apostolica, deoarece invataturile ei se bazeaza pe invatatura Sfintilor Apostoli, care la randul lor, au primit-o de la Mantuitorul, precum le scrie Sfantul Apostol Pavel Efesenilor :

" Ziditi fiind pe temelia Apostolilor si a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind insusi Iisus Hristos " ( Efeseni 2, 20 ).

Iar in alt loc :

" Cele ce ati invatat si ati primit si ati auzit si ati vazut la mine, acestea sa le faceti " ( Filipeni 4, 9 ).

Cetatea din Apocalipsa, care preinchipuie Biserica, este prezentata ca fiind inconjurata de un zid care :

" Avea douasprezece pietre de temelie si in ele douasprezece nume ale celor doisprezece Apostoli ai Mielului " ( Apocalipsa 21, 14 ).

II. UN ALT INTELES AL BISERICII ESTE CEL DE LOCAS DE INCHINARE

1. Cum numeste Mantuitorul locasul de inchinare al bisericii ?

- Mantuitorul numeste locasul de inchinare al bisericii :

" Casa Mea, casa de rugaciune se va chema " ( Matei 21, 13 ).

2. Biserica, locas de inchinaciune, este sfanta ?

- Si locasul de inchinare este sfant, pentru ca si templul din Ierusalim era sfant, precum ni-l descrie Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre Evrei :

" Caci s-a pregatit cortul marturiei. In el se aflau - mai intai - sfesnicul si masa si painile punerii inainte, partea aceasta se numea Sfanta. Apoi, dupa catapeteasma a doua era locul numit Sfinta Sfintelor " ( Evrei 9, 2-3 ).

Cu atat mai mult este sfant locasul bisericii dupa Noul Testament, caci, aici, pe masa Sfantului Altar, se gasesc in loc de mana, Sfanta Cuminecatura, in loc de tablele legii se afla Sfanta Evanghelie, iar in locul toiagului lui Aaron, se afla Sfanta Cruce si tot in masa Sfantului Altar sunt ingropate moastele sfintilor, asemenea moastelor facatoare de minuni ale proorocului Elisei, precum se arata in Vechiul Testament.

" Si iata, odata, cand ingropa un mort, s-a intamplat ca cei care-l ingropau sa vada o ceata de Moabiti si speriindu-se au aruncat mortul in mormantul lui Elisei. Cazand acela, s-a atins de oasele lui Elisei si a inviat si s-a sculat pe picioarele sale " ( IV Regi 13, 21 ).

3. Mantuitorul a respectat sfintenia templului ?

- Mantuitorul a respectat sfintenia templului, scotand afara pe cei ce-l profanau, prin pacatele lacomiei lor, precum este scris :

" Si facandu-si un bici de streanguri, i-a scos pe toti afara din templu si oile si boii si schimbatorilor le-a varsat banii si le-a rasturnat mesele. Si celor ce vindeau porumbei le-a zis : " Luati acestea de aici. Nu faceti din casa Tatalui Meu casa de negustorie." " ( Ioan 2, 15-16 ).

4. De ce mai este sfant locasul bisericii ?

- Locasul bisericii este sfant si prin faptul ca aici este locul unde se coboara energiile divine, ca un alt " rug de foc ", ca sa prefaca painea si vinul in Trupul si Sangele Domnului, deci se cade a sta cu sfintenie, descaltandu-ne ce noroiul pacatelor, precum a facut Moise, caruia Dumnezeu i-a poruncit :

" Scoate-ti incaltamintea din picioarele tale, caci locul pe care-l calci este pamant sfant " ( Iesire 3, 5).

5. De ce se folosesc in sfanta biserica lumanari si tamaie ?

- In sfanta biserica se folosesc lumanari si tamaie, pentru ca si in locasul unde Sfantul Apostol Pavel savarsea frangerea painii ( in Troa ), era plin de lumanari :

" In camera de sus, unde erau adunati, erau multe lumini aprinse " ( Faptele Apostolilor 20, 8 ).

Iar in vedenia de la cartea Apocalipsei aflam urmatorul text :

" Cupe de aur, pline cu tamaie, care sunt rugaciunile sfintilor " ( Apocalipsa 5, 8 ).

Biserica, locas de inchinare, este locul sacru de care ne leaga atatea lucrari sfinte din viata noastra. Aici ne-am botezat, ne-am miruit, ne-am cununat, am primit Taina Spovedaniei, ne-am cuminecat, am primit Sfantul Maslu, ne-am hirotonit. Tot aici ne-am rugat pentru cei in suferinta, pentru cei dragi ai nostri, pentru cei care au raposat, pentru " pacea a toata lumea ", pentru " bunastarea sfintelor lui Dumnezeu biserici ". Deci, putem zice si noi cu Psalmistul :

" Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie : " In casa Domnului vom merge " " ( Psalmul 121, 1 ).

III. DESPRE SFANTA SCRIPTURA

1. Ce este Sfanta Scriptura ?

- Sfanta Scriptura este " cartea cartilor ", care cuprinde Descoperirea Dumnezeiasca, fiind insuflata de Duhul Sfant, potrivit textului :

" Toata Scriptura e insuflata de Dumnezeu si de folos spre invatatura, spre mustrare, spre indreptare " ( II Timotei 3, 16 ).

2. Sfanta Scriptura este o carte usor de inteles ?

- Nu, Sfanta Scriptura este o carte greu de inteles, dupa cum ne marturiseste si Sfantul Apostol Petru despre epistolele Sfantului Apostol Pavel zicand :

" In epistolele sale sunt unele lucruri cu anevoie de inteles, pe care cei nestiutori si neintariti le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare " ( II Petru 3, 16 ).

3. Poate oricine sa explice Sfanta Scriptura ?

- Nu oricine poate explica Sfanta Scriptura, ci numai cei anume pregatiti si randuiti de Sfanta Biserica. Pentru aceea Sfantul Apostol Iacob ne atentioneaza :

" Nu va faceti multi invatatori, fratii mei, stiind ca ( noi, invatatorii ) mai mare osanda vom lua " ( Iacob 3, 1 ).

" Oare toti sunt invatatori ? " ( I Corinteni 12, 29 ).

4. Pentru ce numai Biserica are dreptul si poate explica Sfanta Scriptura ?

- Numai Biserica are dreptul si puterea sa explice Sfanta scriptura, pentru ca ea a pastrat-o si a aparat-o de invataturile gresite in decursul veacurilor. Ea are

" dreptarul cuvintelor sanatoase " (II Timotei 1, 11 ).

Si in alt loc :

" Cati vor umbla dupa dreptarul acesta - pace si mila asupra lor " ( Galateni 6, 16 ).

5. E destul a fi om invatat, ca sa intelegi Sfanta Scriptura ?

- Nu e de ajuns a sti multa carte, pentru a intelege textele sfinte, deoarece si omul invatat de la curtea reginei Candachiei nu intelege textul pe care-l citea, precum ne dovedeste dialogul dintre el si Sfantul Filip, care-l intreaba :

" Intelegi oare ce citesti ? Iar el a zis : Cum as putea sa inteleg daca nu ma va calauzi cineva ? " ( Faptele Apostolilor 8, 30-31 ).

6. Ce trebuie sa mai indeplineasca un bun indrumator pentru intelegerea autentica a Sfintei Scripturi ?

- Un bun indrumator, pentru intelegerea autentica a Sfintei Scripturi, trebuie ca, pe langa stiinta de carte, sa mai aiba si sfintenia vietii, precum au avut-o Sfintii Parinti ai Bisericii, care s-au straduit a implini cuvantul :

" Fiti sfinti, pentru ca Sfant sunt Eu " ( Petru 1, 16 ).

7. Ce se intampla daca fiecare explica Sfanta Scriptura dupa capul sau ?

- Daca fiecare explica Sfanta Scriptura dupa capul sau, vom ajunge la diferite si diferite pareri, instrainate de invatatura cea sanatoasa, contrar la ceea ce ne indeamna Sfantul Apostol Pavel :

" Tine dreptarul cuvintelor sanatoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credinta si cu iubirea ce este in Hristos Iisus "( II Timotei 1, 13 ).

IV. DESPRE SFANTA TRADITIE

1. Ce este Sfanta Traditie ?

- Sfanta Traditie este descoperirea dumnezeiasca pastrata prin viu grai si transmisa prin Biserica din generatie in generatie, precum reiese din textul :

" Si inca multe alte minuni a facut Iisus inaintea ucenicilor Sai, care nu sunt scrise in cartea aceasta " ( Ioan 20, 30 ).

Iar in alt loc Sfantul Ioan scrie :

" Sunt si alte multe lucruri pe care le-a facut Iisus si care daca s-ar fi scris cu de-amanuntul, cred ca lumea aceasta n-ar cuprinde cartile ce s-ar fi scris " ( Ioan 21, 25 ).

2. Putem sa tinem numai invataturile scrise in Sfanta Scriptura ?

- Nu putem sa ne reducem numai la tinerea invataturilor scrise, deoarece Mantuitorul ii indeamna pe Sfintii Apostoli si, prin ei, pe toate neamurile :

" Sa pazeasca toate cate v-am poruncit voua " ( Matei 28, 20 ).

Sfantul Apostol Pavel isi indeamna si el credinciosii astfel :

" Fratilor, stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati invatat, fie prin cuvant, fie prin epistola noastra " ( II Tesaloniceni 2, 15 )

Si in continuare, zice lui Timotei :

" Ceea ce ati auzit de la mine, cu multi martori de fata, acestea le incredinteaza la oameni credinciosi " ( II Timotei 2, 2 ).

Aceeasi constatare o gasim si la Sfantul Ioan Evanghelistul, cand zice :

" Multe lucruri aveam sa-ti scriu; totusi nu voiesc sa ti le scriu cu cerneala si cu condei, ci nadajduiesc sa te vad curand si atunci vom grai gura catre gura " ( III Ioan 13-14 ).

Insisi Sfintii Apostoli citeaza din Sfanta Traditie. Astfel, Sfantul Evanghelist Luca, in Faptele Apostolilor, inregistreaza de la Sfantul Apostol Pavel urmatoarele cuvinte atribuite Mantuitorului, care nu se gasesc in Sfintele Evanghelii :

" Sa va aduceti aminte de cuvintele Domnului Iisus, caci El a zis : " Mai fericit este a da decat a lua " " ( Faptele Apostolilor 20, 25 ).

Din Sfanta Traditie ( a Vechiului Testament ) este citatul :

" Dupa cum Iannes si Iambres s-au impotrivit lui Moise, asa si acestia s-au impotrivit adevarului " ( II Timotei 3, 8 ).

Doua astfel de evenimente citate din Sfanta Traditie se afla si in Epistola Sfantului Apostol Iuda :

" Mihail Arhanghelul, cand se impotrivea diavolului, certandu-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a indraznit sa aduca judecata de hula, ci a zis : " Sa te certe pe tine Domnul " " ( Iuda 1, 9 ).

Si mai departe :

" Enoh, al saptelea de la Adam, a proorocit despre acesti zicand : Iata a venit Domnul in zecile de mii de sfinti ai Lui " ( Iuda 1, 14 ).

3. Ce a fost mai intai, Sfanta Traditie sau Sfanta Scriptura ?

- Mai intai a fost Sfanta Traditie, deoarece propovaduirea crestina in perioada de la moartea Mantuitorului si invierea Lui in anul 33 dupa Hristos, pana in anul 44 dupa Hristos, cand s-a scris prima Evanghelie - cea a Sfantului Matei - , adica timp de 11 ani, s-a facut numai prin viu grai. Asadar, Sfanta Traditie a fost inainte de Sfanta Scriptura, ceea ce ne indreptateste sa o consideram ca un izvor al Descoperirii Dumnezeiesti, asa cum am aratat mai inainte, intrucat nu toate cele transmise prin viu grai au fost cuprinse in Sfanta Scriptura. Prin urmare, am putea numi Sfanta Scriptura ca fiind o traditie scrisa, iar Sfanta Traditie ca o Scriptura traita.

V. DESPRE SFINTELE ICOANE

1. Poate fi icoana confundata cu idolul ?

- Icoana nu poate fi confundata cu idolul pentru ca icoana este reprezentarea unei fiinte existente in mod real, pe cand idolul este o nascocire ( inchipuire ) a mintii omenesti, slabita de pacat. Asa se explica faptul ca idolul, ca si chip cioplit, a fost oprit a se face, prin porunca lui Dumnezeu :

" Sa nu-ti faci chip cioplit " ( Iesire 20, 4 ).

Dar tot atunci, Dumnezeu a poruncit lui Moise sa faca icoane, spunandu-i :

" Sa faci doi heruvimi de aur si sa-i faci ca dintr-o bucata, ca si cum ar rasari din cele doua capete ale capacului " ( Iesire 25, 19 ).

Deci, daca admitem ca textul din Iesire 20, 4 vorbeste despre icoane, atunci s-ar contrazice cu cel din Iesire 25, 19. Asadar, primul text vorbeste despre idoli ( sa nu faci ) si al doilea text despre icoane ( sa faci ) si nu mai avem nici o contradictie, ci dimpotriva, o precizare foarte clara :

Sa nu-ti faci idoli, dar sa-ti faci icoane.

2. De ce scrie in Isaia 44, 17 ca idolii sunt facuti din lemnele padurii ?

- Intr-adevar, se scrie in Isaia ca idolii sunt facuti din lemnele padurii, dar si chipurile de heruvimi poruncite de catre Dumnezeu au fost facute tot din lemnele padurii si din aur, dar nu aceasta este important, ci semnificatia lor, ceea ce reprezinta ei insisi. Chipurile ( icoanele ) de heruvimi reprezentau ceva sfant, unde Dumnezeu se descoperea lui Moise :

" Acolo, intre cei doi heruvimi, de deasupra chivotului legii Ma voi descoperi tie si-ei voi grai de toate cate am a porunci prin tine fiilor lui Israel " ( Iesire 25, 22 ).

3. Dar oare hartia Sfintei Scripturi nu este facuta tot din lemne ?

- Bineinteles ca si hartia Sfintei Scripturi este prelucrata tot din lemn. Noi insa nu cinstim materia, ci chipul celui zugravit pe ea, dupa cum nu cinstim hartia Sfintei Scripturi, ci ceea ce este scris in ea, pentru ca cuprinsul ei contine :

" Cuvintele vietii celei vesnice " ( Ioan 6, 68 ).

4. Mantuitorul a cinstit icoanele ?

- Mantuitorul a cinstit icoanele, pentru ca, mergand la templu, nu a poruncit sa le scoata afara, ci, dimpotriva, a scos afara pe cei ce le necinsteau prin pacatele lacomiei lor, dupa cum scrie ca :

" I-a scos pe toti afara din templu si oile si boii si schimbatorilor le-a varsat banii si le-a rasturnat mesele " ( Ioan 2, 15 ).

5. Pentru ce sa cinstim si noi icoanele ?

- Noi trebuie sa cinstim icoanele pentru ca ele reprezinta pe Dumnezeul nostru Cel intrupat si pe sfintii lui Dumnezeu ca exemple de sfintenie, care ne cuceresc chioar si prin sfintenia privirii lor. Insusi Mantuitorul Iisus Hristos este numit icoana Tatalui :

" Fiind stralucirea slavei si chipul fiintei lui Dumnezeu " ( Evrei 1, 3 ).

6. Cu ce am mai putea asemana icoana ?

- Icoana poate fi asemanata si chiar numita o " Biblie zugravita ". Icoanele reprezinta textul biblic. Spre exemplu :

" Cand se lumina de ziua intai a saptamanii, a venit Maria Magdalena si cealalta Marie ca sa vada mormantul si iata ca s-a facut cutremur mare, ca ingerul Domnului coborand din cer si venind a pravalit piatra si sedea deasupra ei " ( Matei 28, 1-2 ).

7. Ce inteles au idolii dupa Noul Testament ?

- Dupa Noul Testament, idolii au si intelesul de patimi sau pacate grele, dupa textele din Coloseni si Efeseni :

" Drept aceea, omorati madularele voastre - ale omului pamantesc - : desfranarea, necuratia, patima, pofta rea si lacomia, care este o inchinare la idoli " ( Coloseni 3, 5 ).

Si :

" Aceasta sa o stiti bine ca nici un desfranat sau necurat sau lacom, care este un inchinator la idoli, nu are mostenire in imparatia lui Hristos " ( Efeseni 5, 5 ).

Asadar, idolul ca patima ne pagubeste, pe cand icoana ne zideste, inaltandu-ne sufleteste cand o privim, cum ar fi icoana Rastignirii, a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, a Inaltarii si altele.

VI. DESPRE SFANTA CRUCE

1. Crucea este un simplu semn ?

- Crucea nu este un simplu semn, ci un semn insotit de putere, precum s-a dovedit inca din Vechiul Testament, cand Moise se ruga cu mainile ridicate in semnul Sfintei Cruci. Iar :

" Cand isi ridica Moise mainile, biruia Israel, iar cand isi lasa el mainile, biruia Amalec " ( Iesire 17, 11 ).

Sfantul Apostol Pavel zice :

" Cuvantul crucii pentru cei ce pier este nebunie, iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu " ( I Corinteni 1, 18 ).

Crucea este semnul biruintei, care se va arata pe cer la sfarsitul veacurilor.

" Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului in putere si slava multa " ( Matei 24, 30 ).

2. Ce semnificatie mai poate avea Sfanta Cruce ?

- Sfanta Cruce mai poate avea semnificatia de altar, cel mai sfant altar pe care s-a adus cea mai sfanta jertfa.

" Altarele Tale, Doamne al puterilor, Imparatul meu si Dumnezeul meu " ( Psalmul 83, 4 ).

3. Crucea poate fi vrajmasa lui Hristos, asa cum se spune uneori ?

- Crucea nu poate fi vrajmasa lui Hristos, ci, dimpotriva, textul Sfintei Scripturi ne spune ca Mantuitorul a veni ca :

" Sa-i impace cu Dumnezeu pe amandoi, uniti intr-un singur trup prin cruce, omorand prin ea vrajmasia " ( Efeseni 2, 16 ).

4. Ce inteles mai poate avea crucea ?

- Crucea mai poate avea inteles de suferinta, dupa cuvantul Mantuitorului :

" Daca vrea cineva sa vina dupa Mine,sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie " ( Matei 16, 24 ).

5. Putem sa ne luam noi insine crucea suferintelor de buna voie ?

- Noi suntem chiar sfatuiti sa ne luam crucea suferintelor de buna voie, daca vrem sa fim ai lui Hristos, pentru ca :

" Cei ce sunt ai lui Hristos Iisus si-au rastignit trupul impreuna cu patimile si cu poftele " ( Galateni 5, 24 ).

6. Ce se intampla daca nu ne luam crucea suferintelor infranarilor de buna voie ?

- Daca nu ne luam crucea infranarii de buna voie, vom purta crucea grea a mustrarilor de constiinta pentru pacatele savarsite, prin neinfranare si lipsa de rabdare, ca si bogatul nemilostiv care striga :

" Parinte Avraame, fie-ti mila de mine si trimite pe Lazar sa-si ude varful degetului in apa si sa-mi racoreasca limba, caci ma chinuiesc in aceasta vapaie " ( Luca 16, 24 ).

7. Dar Crucea, pusa de Dumnezeu pe umerii nostri, cum trebuie sa o intelegem ?

- Crucea, pusa ca suferinta de Dumnezeu pe umerii nostri trebuie sa o intelegem ca un medicament vindecator al pacatelor, precum i s-a dat chiar si Sfantului Apostol Pavel :

" Si pentru ca sa nu ma trufesc cu inaltimea descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe in trup, un inger al satanii, sa ma bata peste obraz ca sa nu ma trufesc " ( II Corinteni 12, 7 ).

Si ca un prilej de intarire in credinta, asemenea crucii pusa pe umerii lui Iov, fapt constatat si de Psalmist, care zice :

" De multe ori s-au luptat cu mine, din tineretile mele, si nu m-au biruit " ( Psalmul 128, 2 ).

Daca e grea crucea suferintelor luate de bunavoie, crucea suferintelor ca urmare a faradelegilor e groaznic de chinuitoare.

VII. DESPRE NASCATOAREA DE DUMNEZEU

1. Cine a fost Nascatoarea de Dumnezeu ?

- Nascatoarea de Dumnezeu a fost Fecioara din care si-a luat firea omeneasca Domnul nostru Iisus Hristos, a carui zamislire a fost de la Duhul Sfant, precum se spune :

" Duhul Sfant se va pogora peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri pentru aceea si Sfantul care se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema " ( Luca 1, 35 ).

2. Maica Domnului este sfanta numai pentru ca l-a nascut pe Fiul lui Dumnezeu ?

- Maica Domnului este sfanta si pentru ca L-a iubit ca nimeni altcineva si si-a dovedit aceasta iubire stand fara frica langa cruce la rastignirea Mantuitorului, precum scrie Evanghelistul :

" Si statea langa crucea Lui maica Lui" ( Ioan 19, 25 ).

3. Cine a cinstit mai intai pe Maica Domnului ?

- Pe Maica Domnului a cinstit-o mai intai Dumnezeu, apoi ingerul trimis de Dumnezeu prin cuvintele :

" Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine, Binecuvantata esti tu intre femei " ( Luca 1, 28 ).

4. Pentru ce se cade sa o cinstim in mod deosebit pe Maica Domnului ?

- Pe Maica Domnului se cade sa o cinstim in mod deosebit pentru ca a cinstit-o insusi Dumnezeu, dupa cuvintele Psalmistului :

" Statut-a imparateasa de-a dreapta Ta imbracata in haina aurita si prea infrumusetata " ( Psalmul 44, 11 ).

Iar in cartea Apocalipsei se spune :

" S-a aratat in cer un semn mare : o femeie invesmantata cu soarele; si luna era sub picioarele ei si pe cap purta cununa de douasprezece stele " ( Apocalipsa 21, 1 ).

A cinstit-o Elisabeta, maica Sfantului Ioan Botezatorul, zicand :

" De unde cinstea aceasta, ca sa vina Maica Dommnului la mine " ( Luca 1, 43 ).

4. Si de ce se mai cade sa o cinstim in mod deosebit ?

- Se mai cade sa o cinstim in mod deosebit pentru ca a fost fecioara inainte de nastere, precum zice Isaia proorocul :

" Iata Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele Lui Emanuel " ( Isaia 7, 14 ).

A fost fecioara in timpul nasterii :

" Inainte de a se zvarcoli in dureri de nastere, ea a nascut; inainte de a simti chinul, ea a nascut un fiu " ( Isaia 66, 7 ).

Si a ramas fecioara dupa nastere :

" Si mi-a zis Domnul : " Poarta aceasta va fi inchisa, nu se va deschide si nici un om nu va intra prin ea, caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi inchisa " " ( Iezechil 44, 2 ).

6. Cum a ramas Maica Domnului fecioara, daca se spune la Matei 12, 46; Luca 8, 9; Marcu 6, 3 ca Mantuitorul a mai avut " frati " ?

- Maica Domnului a ramas fecioara dupa nastere, penttru ca niciunde in Sfanta Scriptura nu se numesc asa-zisii " fratii Domnului ", fiii Mariei. Apoi, cuvantul frate la evrei avea un inteles mai larg; se numeau frati si rudele mai apropiate. Astfel, Avraam il numeste frate pe Lot, care era nepotul sau, zicandu-i :

" Sa nu fie sfada intre mine si tine ... ca suntem frati " ( Facere 13, 8 ).

Deci se cade sa o cinstim in mod deosebit pe Maica Domnului caci ea ne ajuta prin rugaciunile ei catre Dumnezeu, zicand si noi cu Biserica :

" Pe prea sfanta, prea curata, prea binecuvantata, marita Stapana noastra de Dumnezeu nascatoare si pururea fecioara Maria, intru cantari cinstindu-o sa o marim ".

VIII. DESPRE SFINTI

1. Cine sunt Sfintii ?

- Sfintii sunt prietenii si casnicii lui Dumnezeu, dupa textul :

" Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ce va poruncesc " ( Ioan 15, 14 ).

2. Prin ce se deosebesc Sfintii fata de noi ?

- Sfintii se deosebesc fata de noi prin darul deosebit ce-l au de la Dumnezeu dobandit prin deosebita lor harnicie sufleteasca, prin credinta lor dreapta si lucratoare, prin staruinta lor in bine, ajungand sa devina astfel facatori de minuni. In felul acesta Elisei invie mortii :

" Si a stranutat copilul de sapte ori si si-a deschis copilul ochii " ( IV Regi 4, 35 ).

Iar Ilie a zis :

" Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, inaintea caruia slujesc eu, in acesti ani nu va fi nici roua, nici ploaie, decat numai cand voi zice eu " ( III Regi 17, 1 ).

Iar Sfantul Apostol Petru a vindecat pe Enea zicand :

" Enea, te vindeca Iisus Hristos. Ridica-te si strange-ti patul. Si indata s-a ridicat " ( Faptele Apostolilor 9, 34 ).

3. Sirul Sfintilor s-a continuat oare si dupa vremea Sfintilor Apostoli ?

- Da, sirul Sfintilor s-a continuat in Biserica pana in zilele noastre si se va continua pana la sfarsitul lumii, pentru ca :

" Voua va este data fagaduinta si copiilor vostri " ( Faptele Apostolilor 2, 39 ).

4. Ce folos avem noi de la Sfinti ?

- Folosul pe care-l avem noi de la Sfinti este de zidire, prin pilda vietii lor si prin rugaciunile ce le aduc lui Dumnezeu pentru noi, precum se arata inca din cartea Facerii :

" Acum insa da inapoi femeia omului aceluia ca e prooroc si se va ruga pentru tine si vei fi viu " ( Facere 20, 7 ).

Iar in Apocalipsa se spune despre Sfinti ( Ilie si Enoh ) ca :

" Acestia au putere sa inchida cerul, ca ploaia sa nu ploua in timpul proorociei lor " ( Apocalipsa 11, 6 ).

Daca nu cinstim pe Nasatoarea de Dumnezeu si pe Sfinti, cum vom cinsti pe semenii nostri, mai ales ca Mantuitorul ne-a poruncit :

" Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc " ( Matei 6, 44 ).

IX. DESPRE RUGACIUNILE PENTRU MORTI

1. Pentru ce ne invata Biserica sa ne rugam pentru morti ?

- Biserica ne invata sa ne rugam pentru morti deoarece soarta lor nu este definitiva inca pana la infricosatoarea zi a Judecatii. Numai dupa aceasta data se pecetluieste soarta vesnica a fiecaruia, precum scrie :

" Si vor merge acestia la osanda vesnica, iar dreptii la viata vesnica " ( Matei 25, 46 ).

2. Pentru ce ne rugam pentru cei raposati ai nostri ?

- Ne rugam pentru cei raposati pentru ca ne sunt dragi si Dumnezeu ne intelege intrucat :

El " este iubire " ( I Ioan 4, 8 ).

3. Dumnezeu este numai iubire ?

- Dumnezeu nu este numai iubire, ci este si Stapanul drept al viilor si al mortilor :

" Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov " ( Marcu 12, 26 ).

Si ca Stapan :

Mantuitorului Iisus Hristos " i S-a dat toata puterea in cer si pe pamant " ( Matei 28, 18 ).

Insusi Domnul prin cuvintele Sfantului Apostol Pavel ne indeamna :

" Faceti cereri, rugaciuni, mijlociri, multumiri pentru toti oamenii ( vii si morti ) " ( II Timotei 2, 1 ).

Si El ne-a promis, zicand :

" Cate veti cere, rugandu-va cu credinta, veti primi " ( Matei 21, 22 ).

X. DESPRE SERBAREA DUMINICII IN LOCUL SAMBETEI

1. De ce serbau evreii ziua sambetei ?

- Evreii serbau ziua sambetei ( Sabatul ) in amintirea odihnei lui Dumnezeu dupa facerea lumii si a iesirii lor din Egipt potrivit urmatoarelor texte :

" Iar in ziua a saptea este odihna Dumnezeului tau, sa nu faci in acea zi nici un lucru " ( Iesire 20, 10 ).

Si in alt loc :

" Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamantul Egiptului si Domnul Dumnezeul tau te-a scos de acolo cu mana tare si cu brat inalt si de aceea ti-a poruncit sa pastrezi ziua odihnei ( a Sabatului ) si sa o tii cu sfintenie " ( Deuteronom 5, 15 ).

2. Cum a inteles Mantuitorul ziua de odihna a sambetei ?

- Mantuitorul desavarseste intelesul zilei de odihna a sambetei, socotindu-Se pe Sine :

" Domn si al sambetei " ( Matei 12, 8 ).

Si dezlegand sambata in intelesul ei desavarsit, vindecand pe slabanogul de la lacul Vitezda in ziua sambetei si invatand ca :

" Se cade a face bine sambata " ( Matei 12, 12 ).

Pentru ca :

" Sambata a fost facuta pentru om, iar nu omul pentru sambata " ( Marcu 2, 27 ).

3. Pentru ce serbam noi Duminica ?

- Noi serbam Duminica fiindca este adevarata zi de odihna, prin a doua creatie a lumii pe care a facut-o Mantuitorul prin Invierea Sa, in ziua intai a saptamanii ( adica Duminica ) :

" Drept aceea s-a lasat alta sarbatoare de odihna poporului lui Dumnezeu " ( Evrei 4, 9 ).

Noi serbam Duminica pentru ca in aceasta zi a inviat Mantuitorul Iisus Hristos :

" Dis-de-dimineata, in prima zi a saptamanii " ( Marcu 16, 12 ).

Duminica S-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli :

" Cand a sosit ziua Cincizecimii " ( Fapttele Apostolilor 2, 1 ).

Duminica, Sfantul Ioan Evanghelistul a scris cartea Apocalipsei :

" Am fost in duh in zi de Duminica ( ziua Domnului ) si am auzit in urma mea un glas mare de trambita care-mi zicea : Ce vezi scrie in carte " ( Apocalipsa 1, 10-11 ).

Si tot Duminica se adunau primii crestini la frangerea painii, adica la Sfanta Liturghie :

" In ziua intai a saptamanii, adunandu-ne noi sa frangem painea ... " ( Faptele Apostolilor 20, 7 ).

Deci se cuvine sa serbam Duminica in locul sambetei, pentru ca, prin Hristos cel Inviat in ziua Duminicii, s-a savarsit a doua creatie a lumii, o noua iesire din robia pacatului, deci o noua zi de odihna.

XI. DESPRE VORBIREA IN LIMBI

1. Ce a fost vorbirea in limbi ?

- Vorbirea in limbi a fost un dar al lui Dumnezeu dat in mod special Sfintilor Apostoli si necesar in vremea aceea pentru ca feluritele neamuri sa inteleaga in limbile lor Descoperirea Dumnezeiasca, dupa cum ne dovedesc cuvintele urmatoare :

" Parti, mezi si elamiti si cei ce locuiesc in Mesopotamia, in Iudeea si in Capadochia, in Pont si in Asia, in Frigia si in Pamfilia, in Egipt si in partile Libiei cea de langa Cirene si romanii in treacat, iudei si prozeliti, cretani si arabi ii auzim pe ei vorbind in limbile noastre despre faptele minunate ale lui Dumnezeu " ( Faptele Apostolilor 2, 9-11 ).

2. Ce este astazi vorbirea in limbi ?

- Astazi, asa-zisa vorbire in limbi este un fel de bolboroseala, deoarece pretinsa graire in limbi nu este vorbita de nici un popor. Ori, atunci, Sfintii Apostoli vorbeau o limba inteleasa de cei de fata :

" Iata nu sunt acestia care vorbesc toti galileeni si cum ii auzim noi in limba noastra, in care ne-am nascut ? " ( Faptele Apostolilor 2, 6 ).

3. Ce zice Sfanta Scriptura privitor la aceasta bolboroseala ?

- Sfanta Scriptura spune urmatoarele :

" Daca prin limbi nu veti da cuvant lesne de inteles, cum vor cunoaste ce ati grait ? Veti fi niste oameni care graiesc in vant " ( I Corinteni 14, 9 ).

Si in alt loc spune :

" Daca s-ar aduna Biserica toata laolalta si toti ar vorbi in limbi si ar intra nestiutorii si necredinciosii, nu vor zice oare ca sunteti nebuni ? " ( I Corinteni 14, 23 ).

Sfantul Apostol Pavel este categoric in aceasta privinta zicand :

" In biserica vreau sa graiesc cinci cuvinte cu mintea mea ca sa invat si pe altii, decat zece mii de cuvinte in limbi " ( I Corinteni 14, 19 ).

Asadar, toate trebuie folosite spre zidirea Bisericii, dupa indemnul :

" De vreme ce ravniti dupa daruri duhovnicesti, cautati sa prisositi in ele spre zidirea Bisericii " ( I Corinteni 14, 12 ).

XII. DESPRE STAT

1. Trebuie recunoscuta oranduirea de stat ?

- Oranduirea de stat ttrebuie recunoscuta pentru ca autoritatile garanteaza ordinea in societate, ordine care este de la Dumnezeu.

" Pentru ca Dumnezeu nu este al neoranduielii, ci al pacii " ( I Corinteni 14, 33 ).

2. Ce ne invata Mantuitorul despre stat ?

- Mantuitorul privitor la stat ne spune :

" dati deci Cezarului ( Statului ) cele ce sunt ale Cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu " ( Matei 22, 21 ).

3. Cine ne mai invata sa ne supunem stapanirii ?

- Chiar si Sfintii Apostoli ne invata acest lucru. Sfantul Apostol Pavel, pe vremea lui Nero, prigonitorul Bisericii, scrie urmatoarele :

" Tot sufletul sa se supuna stapanirii, caci nu este stapanire decat de la Dumnezeu si ... cel ce se impotriveste stapanirii se impotriveste randuielii lui Dumnezeu. Iar cei ce se impotrivesc isi vor lua osanda " ( Romani 13, 1-2 ).

Si continua mai departe :

" Sa va supuneti nu de frica pedepsei, ci din constiinta " ( Romani 13, 5 ).

Tot Sfantul Apostol Pavel ne indeamna mai staruitor zicand :

" Faceti cereri, rugaciuni, mijlociri pentru toti oamenii, pentru conducatori, pentru toti care sunt in inalte dregatorii, ca sa petreceti viata pasnica si linistita" ( I Timotei 2, 1-2 ).

Sa urmam deci indemnul dat de Mantuitorul si Sfintii Apostoli prin glasul Sfintei Scripturi :

" Dati deci tuturor celor ce sunteti datori : celui cu dajdia, dajdie; celui ce vama, vama; celui cu teama, teama; celui cu cinstea, cinste " ( Romani 13, 7 ).

XIII. DESPRE SFANTUL BOTEZ

1. Ce este Botezul ?

- Botezul este o nastere din nou, poarta de intrare in crestinism si in imparatia cerurilor, dupa cum ne invata Sfanta Scriptura :

" De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu " ( Ioan 3, 5 ).

2. Este neaparat necesar botezul si de ce ?

- Botezul este absolut necesar pentru stergerea pacatului stramosesc cu care ne nastem toti, dupa cuvantul :

" Iata, intru faradelegi m-am zamislit si intru pacate m-a nascut maica mea " ( Psalmul 50, 6 ).

Sfantul Apostol Pavel se dovedeste si mai categoric, zicand aceasta :

" Precum printr-un om a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea, asa si moartea a trecut la toti oamenii prin acela in care toti au pacatuit " ( Romani 5, 12 ).

De aceea, indrumarea :

" Sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui Iisus Hristos, spre iertare pacatelor voastre " ( Faptele Apostolilor 2, 38 ).

3. Copiii trebuie botezati ?

- Copiii trebuie botezati ca si ei se nasc cu pacatul stramosesc :

" Cum ar putea sa fie curat cel nascut din femeie ? " ( Iov 25, 4 ).

4. Ca cineva sa se boteze trebuie sa aiba credinta ( Marcu 16, 16 ).

Copiii au credinta ?

- Copiii au credinta, dar nu si-o pot marturisi, dupa textul :

" Cel ce va sminti pe unul dintre acestia mai mici care cred in Mine " ( Matei 18, 6 ).

Sau in alt loc :

" Din gura pruncilor si a celor ce sug ai savarsit lauda " ( Matei 21, 16 ).

Iar Dumnezeu zice despre prooroc :

" Inainte de a iesi din pantece te-am sfintit si te-am randuit prooroc " ( Ieremia 1, 5 ).

Deci copilul nu este lipsit de legatura cu Dumnezeu, data lui de la zamislire, cum arata cartea Facerii :

" Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra " ( Facere 1, 26 ).

5. Cine marturiseste credinta pentru copil, daca el nu o poate marturisi ?

- Pentru copil marturiseste credinta nasul lui, asa cum au marturisit in timpul Mantuitorului, pentru slabanog, cei ce ai coborat pe slabanog pe acoperis, dupa textul :

" Si Iisus vazand credinta lor a zis slabanogului : Indrazneste, fiule ! Iertate sunt pacatele tale ! " ( Matei 9, 2 ).

Si lui Iair ii zice :

" Crede numai si se va izbavi " ( Luca 8, 50 ).

6. Pentru ce alte culte invata ca pot copiii sa intre in imparatia cerurilor fara Botez, cand stim ca fara credinta nu se poate mantui nimeni ( Marcu 16, 16 si Ioan 3, 36 ) ?

- Fara sa patrunda mai adanc intelesul, alte culte crestine invata ca copiii pot intra in imparatia cerurilor si fara botez, deci admit ca au credinta - pentru ca fara credinta n-ar putea intra in imparatia cerurilor - si atunci cum pot intra in imparatia cerurilor si nu pot intra la Taina Sfantului Botez ? Noi stim ca Sfintii Apostoli au botezat case intregi, deci si copii. Astfel zice Sfantul Apostol Pavel :

" Am botezat si casa lui Stefana " ( I Corinteni 1, 16 ).

Tot Sfantul Apostol Pavel a botezat si casa temnicierului din Fillipi :

" Si s-a botezat el si toti ai lui indata " ( Faptele Apostolilor 16, 33 ).

Deci Sfantul Botez este numai un inceput al lucrarilor noastre mantuitoare impreuna cu harul si nu o implinire a acestora, urmand ca sa ne impartasim duhovniceste si din celelalte Sfinte Taine. Botezul nu mantuieste automat, ci numai printr-o impreuna lucrare a noastra cu harul pe care l-am primit la Botez.

XIV. DESPRE SFANTUL MIR

1. Pentru cresterea noastra trupeasca oare noi folosim numai un singur fel de hrana ?

- Pentru cresterea noastra trupeasca noi folosim diferite alimente dupa inaintarea in varsta si tot asa si pentru cresterea noastra ca " barbat desavarsit " in Hristos avem nevoie de diferite haruri, pe care Dumnezeu ni le impartaseste prin Sfintele Taine. Astfel, Sfantul Mir este Taina care ne ajuta la cresterea noastra duhovniceasca :

" Iar Cel ce ne intareste pe noi impreuna cu voi, in Hristos, si ne-a uns pe noi este Dumnezeu " ( II Corinteni 1, 21 ).

2. Este de ajuns numai Botezul pentru mantuire ?

- Nu este de ajuns numai Botezul pentru mantuire, dupa cum constatam din Faptele Apostolilor. Insisi sfintii Apostoli impartasesc darul Duhului Sfant celor botezati in numele Domnului :

" Atunci Apostolii din Ierusalim, auzind ca Samaria a primit cuvantul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru si pe Ioan, care, coborand, s-au rugat pentru ei, ca sa primeasca Duhul Sfant, caci nu se coborase inca peste nici unul dintre ei, caci erau numai botezati in numele Domnului Iisus. Atunci isi puneau mainile peste ei si luau Duhul Sfant " ( Faptele Apostolilor 8, 14-17 ).

3. De ce atunci Sfantul Duh se impartasea prin punerea mainilor, iar acum prin ungere cu Sfantul Mir ?

- Atunci se puneau mainile pentru ca erau putini crestini si Sfintii Apostoli puteau sa-si puna mainile peste ei. Dar inmultindu-se numarul crestinilor, a fost necesara o alta practica, dar cu aceeasi putere a Duhului Sfant, care a fost si este Ungerea cu Sfantul Mir, administrat de catre Preot, dar sfintit de patriarhi si arhierei. Sfanta Scriptura marturiseste despre ungerea cu Sfantul Mir :

" Voi ungere aveti de la Cel Sfant ... " ( I Ioan 2, 20 ).

4. Pentru ce la administrarea acestei Taine se rostesc cuvintele : Pecetea darului Duhului Sfant ?

- Se spune asa dupa textul :

" Dumnezeu Care ne-a pecetluit pe noi si ne-a dat arvuna Duhului in inimile noastre " ( II Corinteni 1, 22 ).

Si in alt loc :

" Sa nu intristati Duhul Sfant al lui Dumnezeu intru care ati fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii " ( Efeseni 4, 30 ).

XV. DESPRE SFANTA SPOVEDANIE

1. Omul ramane curat pentru totdeauna dupa botez ?

- Omul nu ramane curat pentru toata viata dupa Taina Botezului, dupa cum ne spune Mantuitorul :

" Cu neputinta este sa nu vina Smintelile " ( Luca 17, 1 ).

Sfantul Apostol Pavel, cu mult timp dupa ce a fost botezat de catre Anania in Damasc, le scrie romanilor astfel :

" Caci nu fac binele pe care il voiesc, ci raul, pe care nu-l voiesc, pe acela il savarsesc. Iar daca fac ceea ce nu voiesc eu, nu eu fac aceasta, ci pacatul care locuieste in mine " ( Romani 7, 19-20 ).

2. Ce este Spovedania sau marturisirea ?

- Spovedania este " al doilea Botez ", cel al lacrimilor de pocainta, prin care ni se sterg pacatele savarsite de noi dupa Botez, prin marturisirea lor inaintea preotului duhovnic si a lui Dumnezeu si prin dezlegarea pe care Dumnezeu ne-o da prin cuvintele preotului, dupa indemnul Sfintei Scripturi :

" Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi insine si adevarul nu este in noi. Daca marturisim pacatele noastre, El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele " ( I Ioan 1, 8 ).

3. In fata cui trebuie sa ne marturisim pacatele ?

- Pacatele le marturisim preotului duhovnic, pentru ca lui i s-a incredintat prin hirotonie puterea speciala de a ierta si dezlega pacatele oamenilor, prin cuvintele Mantuitorului :

" Luati Duh Sfant; carora le veti ierta pacatele le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute " ( Ioan 20, 23 ).

Si in alt loc Mantuitorul a spus Apostolilor si prin ei tuturor urmasilor lor :

" Oricate veti lega pe pamant vor fi legate si in cer si oricate veti dezlega pe pamant vor fi dezlegate si in cer " ( Matei 18, 18 ).

4. Ce s-ar intampla daca ne-am marturisi pacatele unii altora ? - Daca ne-am marturisi pacatele unii altora ( la intamplare ), nu s-ar pastra secretul spovedaniei, ceea ce ar duce la mari neajunsuri si am fi lipsiti de harul lui Dumnezeu care ni se da prin cuvintele preotului dupa marturia Scripturii :

" Oricate veti dezlega pe pamant vor fi dezlegate si in cer " ( Matei 18, 18 ).

5. La ce se refera cuvintele Sfantului Apostol Iacob : " Marturisiti-va pacatele unii altora " ( Iacob 5, 16 ) ?

- Aceste cuvinte nu se refera la persoane ce aceeasi functiune, ci cu functii diferite; " unii ", ( credinciosii ), care se marturisesc " altora ", ( preotilor duhovnici ).

6. Pe vremea Sfintilor Apostoli se practica spovedania ?

- Si in epoca apostolica intalnim practicandu-se Taina Spovedaniei :

" Si multi dintre cei ce crezusera ( in Efes ) veneau ca sa se marturiseasca si sa spuna faptele lor " ( Faptele Apostolilor 19, 19 ).

Tot asa in timpul activitatii Sfantului Ioan Botezatorul iudeii veneau la el ca sa primeasca botezul in raul Iordan " marturisindu-si pacatele " ( Marcu 1, 5 ), dupa cum si David si-a marturisit paactul sau inaintea proorocului Natan, zicand :

" Am pacatuit inaintea Domnului. Iar Natan a zis lui: Si Domnul a ridicat pacatul de deasupra ta si nu vei muri " ( II Regi 12, 12-13 ).

7. Preotul ne dezleaga oare cu puterea sa ?

- Preotul nu ne dezleaga pacatele cu puterea sa, ci cu puterea pe care a primit-o de la Dumnezeu prin Taina Hirotoniei, asa precum ne marturisesc cuvintele de dezlegare ale spovedaniei :

" Domnul si Dumnezeul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos cu harul si cu indurarile iubirii Sale de oameni sa te ierte pe tine fiule ( numele ) si sa-ti stearga toate pacatele tale. Iar eu nevrednicul preot si duhovnic, cu puterea data mie, te iert si te dezleg de toate pacatele tale, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin " .

XVI. DESPRE SFANTA IMPARTASANIE

1. Ce este Sfanta Impartasanie ?

- Sfanta Impartasanie este Taina prin care, sub forma painii si a vinului de la Prefacerea Euharistica, ne impartasim cu insusi Trupul si Sangele Domnului, care este cea mai aleasa hrana necesara cresterii noastre duhovnicesti in Hristos si merinde pentru viata vesnica, dupa cuvantul Mantuitorului :

" Trupul Meu este adevarata mancare si Sangele Meu adevarata bautura " ( Ioan 10, 10 ).

Si in alt loc :

" Eu am venit ca ( lumea ) viata sa aiba si din belsug sa aiba " ( Ioan 10, 10 ).

Si :

" Eu sunt painea cea vie care s-a pogorat din cer " ( Ioan 6, 51 ).

Sau :

" Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu are viata vesnica " ( Ioan 6, 54 ).

2. Cand ne-a lasat Mantuitorul aceasta mostenire ?

- Mantuitorul ne-a lasat aceasta mostenire instituita la Cina cea de Taina, cand a zis :

" Luati, mancati, acesta este Trupul Meu ... beti dintru acesta toti, acesta este Sangele Meu, al Legii celei Noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor " ( Matei 26, 26-27; Luca 22, 19-20 ).

3. Sfanta Impartasanie este o simpla amintire ?

- Sfanta Impartasanie nu este numai o simpla amintire, ci si putere de viata datatoare, dupa cuvintele :

" De nu veti manca Trupul Fiului Omului si nu veti bea Sangele Lui, nu veti avea viata in voi " ( Ioan 6, 53 ).

O amintire nu te poate ajuta efectiv, ci numai o putere. Sfanta Impartasanie este o putere care ne ajuta sa biruim puterea pacatului, precum se arata in cartea Apocalipsei :

" Acestia l-au biruit prin Sangele Mielului " ( Apocalipsa 12, 11 ).

4. Ne putem impartasi in orice stare sufleteasca ne-am afla ?

- Nu ne putem impartasi in orice stare sufleteasca am fi, pentru ca:

" Oricine va manca painea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie va fi vinovat fata de Trupul si Sangele Domnului " ( I Corinteni 11, 27 ).

Deci :

" Sa se cerceteze omul pe sine ( sa se spovedeasca ) si asa sa manance din paine si din pahar sa bea " ( I Corinteni 11, 28 ).

5. Si cine este vrednic ?

- Daca judecam adanc si drept, nimeni nu este vrednic de aceasta dumnezeiasca impartasire. Cu cat ne vom socoti mai vrednici cu atat suntem mai nevrednici si cu cat facem toate cele poruncite noua si ne consideram mai nevrednici, vom fi mai vrednici. Asa ne invata Mantuitorul :

" Asa si voi cand veti face toate cele poruncite voua, sa ziceti : suntem slugi netrebnice, pentru ca am facut ceea ce eram datori sa facem " ( Luca 17, 10 ).

6. Cum painea si vinul devin prin prefacere purtatoare de asa putere ?

- Precum si tina cu care Mantuitorul a uns ochii orbului, iar acesta si-a capatat vederea :

" A scuipat jos si a facut tina din scuipat si a uns ochii ochii orbului " ( Ioan 9, 6 ).

Deci, sa ne impartasim cu Sfanta Impartasanie, " cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste ", ca sa o luam " spre iertarea pacatelor si spre viata vesnica "

XVII. DESPRE TAINA NUNTII

1. Ce este Taina Nuntii ?

- Nunta este Taina prin care se impartasesc celor casatoriti puteri dumnezeiesti pentru a putea face fata impreuna greutatilor vietii, precum a poruncit Insusi Dumnezeu :

" De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa " ( Facere 2, 24 ).

2. Pentru ce a lasat Dumnezeu casatoria ?

- Dumnezeu a lasat casatoria pentru preintampinarea desfranarii :

" Din cauza ( primejdiei ) desfranarii, fiecare sa-si aiba femeia sa, si fiecare femeie sa-si aiba barbatul ei " ( I Corinteni 7, 2 ).

Si pentru perpetuarea neamului omenesc, dupa porunca :

" Fiti rodnici si va inmultiti si umpleti pamantul si-l stapaniti " ( Facere 2, 28 ).

3. Cine a lasat aceasta randuiala a casatoriei ?

- Aceasta randuiala a casatoriei a lasat-o Dumnezeu poruncind :

"Ceea ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta " ( Marcu 10, 8 ).

4. Ce atitudine a avut Mantuitorul fata de casatorie ?

- Mantuitorul a binecuvantat casatoria fiind prezent la nunta cea din Cana Galileii cand a prefacut apa in vin.

" Acest inceput al minunilor l-a facut Iisus in Cana Galileii si si-a aratat slava Sa " ( Ioan 2, 11 ).

5. Se spune in Sfanta Scriptura ca este casatoria o taina ?

- In Sfanta Scriptura se spune ca este o taina chiar in Apostolul de la cununie :

" Taina aceasta mare este, iar eu zic in Hristos si in Biserica " ( Efeseni 5, 32 ).

6. Daca Dumnezeu uneste de ce se despart cei casatoriti ?

- Cei casatoriti se despart in doua cazuri, pentru moartea fizica :

" Daca i-a murit barbatul este dezlegata de legea barbatului " ( Romani 7, 2 ).

Si moartea sufleteasca, adica desfranarea :

" Oricine va lasa pe femeia sa afara de cuvantul de desfranare, o face sa savarseasca adulter " ( Matei 5, 42 ).

Moise da si el o carte de despartire, dar :

" Pentru invartosarea inimii voastre v-a dat voie Moise sa va lasati pe femeile voastre, dar la inceput nu a fost asa " ( Matei 19, 8 ).

Si Sfantul Pavel vorbeste de o despartire datorita slabiciunii firii omenesti si a mortii sufletesti in cuvintele :

" Daca cel necredincios se desparte, sa se desparta. In astfel de imprejurare, fratele sau sora nu sunt legati, ca la pace ne-a chemat Dumnezeu " ( I Corinteni 7, 15 ).

7. Pentru ce unele Biserici nu admit divortul si nici casatoria a doua ?

- Unele Biserici nu admit divortul, dar nu iau in considerare ce face un tanar casatorit si despartit fara vina lui . Nu ar fi mai bine sa se casatoreasca dupa textul :

" Fiindca mai bine este sa se casatoreasca decat sa arda " ( I Corinteni 7, 9 ).

8. Pentru ce nu se casatoresc monahii ?

- Monahii nu se casatoresc pentru a sluji mai bine lui Dumnezeu si oamenilor pentru ca :

" Cel necasatorit se ingrijeste de ale Domnului, cum sa placa Domnului " ( I Corinteni 1, 32 ).

XVIII. DESPRE SFANTUL MASLU

1. Pentru ce se administreaza bolnavilor Taina Sfantului Maslu ?

- Bolnavilor li se administreaza Taina Sfantului Maslu spre iertarea pacatelor si usurarea suferintelor sufletesti si trupesti. Asa ne invata Sfantul Apostol Iacob zicand :

" Este cineva bolnav intre voi ? Sa cheme preotii Bisericii si sa se roage pentru el, ungandu-l cu untdelemn in numele Domnului si rugaciunea credintei va mantui pe cel bolnav si-l va ridica si de va fi facut pacate se vor ierta lui " ( Iacob 5, 14-15 ).

2. Ce legatura este intre bolile trupesti si pacat ?

- Intre bolile trupesti si pacat este o stransa legatura, pentru ca din cauza unor pacate ni se imbolnaveste trupul si sufletul nostru slabeste :

" De acum sa nu mai pacatuiesti ca sa nu-ti fie ceva mai rau " ( Ioan 5, 14 ).

3. Pentru ce nu se vindeca toti cei carora li se administreaza Sfantul Maslu ?

- Nu se vindeca toti fizic, dar se intaresc sufleteste pentru a putea suporta mai usor suferintele bolii dupa cuvantul :

" Puterea Mea, intru neputinta se savarseste " ( II Corinteni 12, 9 ).

4. De ce se foloseste untdelemnul sfintit la Sfantul Maslu ?

- Se foloseste la Sfantul Maslu untdelemnul sfintit pentru ca l-au folosit si Sfintii Apostoli care :

" ungeau cu untdelemn multi bolnavi si-i vindecau " ( Marcu 6, 13 ).

5. De ce se citesc 7 Apostoli, 7 Evanghelii, 7 rugaciuni si se fac 7 ungeri ?

- Se fac toate acestea de 7 ori pentru ca numarul 7 este semnificativ in Sfanta Scriptura.
De 7 ori s-a scaldat Neeman in raul Iordan la porunca lui Elisei :

" Du-te si te scalda de sapte ori in Iordan ca ti se va innoi trupul tau si vei fi facut curat ! " ( IV Regi 5, 10 ).

In Noul Testament se vorbeste de :

7 peceti ( Apocalipsa 5, 1 ).
7 stele ( Apocalipsa 1, 16 ).
7 coarne ( Apocalipsa 1, 16 ).
7 ingeri ( Apocalipsa 8, 2 ).

Deci toate sunt cu buna randuiala in Biserica si rostuite dupa descoperirea Sfintei Scripturi .

XIX. DESPRE PREOTIE

1. Ce este Preotia bisericeasca ?

- Preotia bisericeasca este Taina ce face parte din planul lui Dumnezeu pentru mantuirea lumii. Asa se explica faptul ca ea a fost poruncita de Dumnezeu inca din Vechiul Testament :

" Sa iei la tine pe Aaron si pe fiii lui, ca dintre fiii lui Israel sa-mi fie preotii " ( Exod 28, 1 ).

Si aparata de Dumnezeu fata de cei ce s-au ridicat contra ei :

" Si si-a deschis pamantul gura sa si i-a inghitit pe ei, si casele lor, pe toti oamenii lui Core si toata averea lui " ( Numeri 16, 32 ).

Si in alt loc zice :

" Nu-ti e dat tie Ozia sa tamaiezi inaintea Domnului, ci preotilor fiilor lui Aaron care sunt sfintiti sa tamieze ... " ( II Paralipomena 26, 18 ); " Si deodata s-a ivit lepra pe fruntea lui in fata preotilor in casa Domnului " ( II Paralipomena 26, 19 ).

2. Ce era preotia Vechiului Testament ?

- Preotia Vechiului Testament era o preinchipuire a preotiei Noului Testament, de aceea a cinstit-o Mantuitorul zicand leprosilor :

" Duceti-va si aratati-va preotilor " ( Luca 17, 14 ).

3. Cum este vazuta Preotia dupa Noul Testament ?

- Dupa Noul Testament, Preotia are izvorul in Arhiereul cel vesnic, Iisus Hristos, dupa cum spune cuvantul Scripturii :

" Tu esti preot in veac, dupa randuiala lui Melchisedec " ( Psalmul 109, 4; Evrei 7, 21 ).

Deci fara de inceput si fara de sfarsit in timp, ca si preotul Melchisedec ( Facere 14, 18-20 ), dar mult superior lui. Asadar :

" Un astfel de Arhiereu se cuvenea sa avem. Sfant si fara de rautate, fara de pata, osebit de cei pacatosi si fiind mai presus decat cerurile ... aducandu-se jertfa pe Sine Insusi " ( Evrei 7, 26-27 ).

4. Care este deosebirea intre jertfele aduse in Vechiul Testament si jertfa Arhiereului Hristos ?

- Este o mare deosebire intre jertfele aduse in Vechiul Testament si jertfa adusa de Mantuitorul Hristos pe cruce, pentru ca aceia aduceau jertfe de animale ca o preinchipuire a jertfei Mantuitorului, Care S-a adus pe Sine Insusi, intrucat :

" Este cu neputinta ca sangele de tauri si de tapi sa inlature pacatele " ( Evrei 10, 4 ).

Si de aceea numai :

" Sangele lui Iisus Hristos, Fiul Lui, ne curateste pe noi de orice pacat " ( I Ioan 1, 7 ; Apocalipsa 7, 14 ).

Pe de alta parte, preotia Vechiului Testament era instituita doar pentru un singur popor, pe cand Preotia Mantuitorului Iisus Hristos are caracter general - pentru toate neamurile :

" Dupa aceea m-am uitat si iata multime multa, pe care nimeni nu putea sa o numere, din tot neamul si semintiile si popoarele si limbile, stand inaintea tronului si inaintea Mielului, imbracata in vesminte albe si avand in mana ramuri de finic " ( Apocalipsa 7, 9 ).

5. Cand intemeiaza Mantuitorul Iisus Hristos, ca Arhiereu, preotia bisericeasca ?

- Mantuitorul, ca Arhiereu, intemeiaza preotia bisericeasca dupa Invierea sa din morti, atunci cand zice catre Sfintii Apostoli :

" Luati Duh Sfant, carora le veti ierta pacatele le vor fi iertate si carora le veti tinea vor fi tinute " ( Ioan 20, 22-23 ).

6. Numai Sfintilor Apostoli le-a fost incredintat acest dar al preotiei ?

- Nu, Sintii Apostoli au continuat si ei sa impartaseasca darul preotiei urmasilor lor, prin hirotonia de episcopi si preoti pentru fiecare biserica :

" Si hirotonindu-le lor preoti in fiecare biserica, rugandu-se cu postiri, i-au incredintat pe ei Domnului, in Care crezusera " ( Faptele Apostolilor 14, 23 ).

7. In Noul Testament se vorbeste despre cele trei trepte ale preotiei ( episcop, preot si diacon ) ?

- Noul Testament ne marturiseste despre cele trei trepte ale preotiei :

" Se cuvine insa episcopului sa fie fara prihana ... " ( I Timotei 3, 2 ).

8. Se cunosc episcopi din vremea Sfintilor Apostoli ?

- Da, astfel de episcopi au fost Timotei si Tit, instruiti de catre Sfantul Apostol Pavel, care arata si rostul episcopului, spunandu-i lui Tit :

" Pentru aceata te-am lasat in Creta ca sa indreptezi cele ce mai lipsesc si sa asezi preoti prin cetati, precum ti-am randuit " ( Tit 1, 5 ).

9. Dar despre preoti ?

- Preotii, asa precum s-a aratat mai sus, erau hirotoniti si asezati in fiecare cetate ( Faptele Apostolilor 14, 23 ).

10. Ce spune Noul Testament despre diaconi ?

- Faptele Apostolilor ne marturisesc urmatoarele despre alegerea celor sapte diaconi :

" Si au ales pe Stefan, barbatul plin de credinta si de Duhul Sfant, pe Filip si pe Prohor si pe Nicanor si pe Timon si pe Parmena si pe Nicolae prozelit din Antiohia, pe care i-au pus inaintea Apostolilor si, rugandu-se, si-au pus mainile peste ei " ( Faptele Apostolilor 6, 5-6 ).

Precum si in urmatorul text :

" Pavel si Timotei, slujitori ai lui Hristos Iisus, tuturor Sfintilor intru Hristos Iisus, celor ce sunt in Filipi, cu episcopii si cu diaconii " ( Filipeni 1, 1 ).

11. Ce este preotia generala ?

- Preotia generala este cea data fiecarui credincios prin Taina Sfantului Botez. Ea consta in aducerea jertfelor personale spirituale, si se hraneste mereu din harul adus de preotia speciala. Despre aceste jertfe spirituale scrie Sfantul Apostol Pavel astfel :

" Va indemn, deci, fratilor, pentru indurarile lui Dumnezeu sa infatisati trupurile voastre ca o jertfa vie, sfanta, bine placuta lui Dumnezeu " ( Romani 12, 1 ).

In felul acesta trebuie inteleasa preotia generala, dupa marturia Sfintei Scripturi, unde este numita :

" Preotie imparateasca " ( I Petru 2, 9 ) ca si in alt loc, unde se spune :

" Iisus Hristos, martorul cel credincios, Cel intai nascut din morti si Domnul Imparatilor pamantului ... ne-a facut pe noi imparatie - preoti lui Dumnezeu si Tatalui Sau - Lui fie slava si puterea in vecii vecilor. Amin " ( Apocalipsa 1, 5-6 ).

Chiar si in Vechiul Testament, Dumnezeu numeste pe poporul evreu astfel :

" Imi veti fi imparatie preoteasca si neam sfant " ( Iesire 19, 6 ).

Precum este si intregul neam crestin, dar totusi nu erau toti evreii preoti, decat numai cei din neamul si semintia lui Aaron. Asadar, nu se poate confunda in nici un caz preotia speciala a Bisericii cu preotia generala, pentru ca numai cei hirotoniti prin preotia speciala erau " iconomi ai tainelor lui Dumnezeu " ( I Corinteni 4, 1 ).
Preotia speciala in Biserica aduce jertfa cea mare a Sfintei Impartasanii si a celorlalte Taine, ca hrana, putere si ajutor tuturor credinciosilor crestini, care, aducand jertfe duhovnicesti prin preotia lor generala sunt astfel :

" Impreuna lucratori ai lui Dumnezeu " ( I Corinteni 3, 9 ).

Deci sa ramanem ascultatori si credinciosi randuielilor lasate noua de catre Dumnezeu prin Descoperirea Dumnezeiasca cuprinsa in Sfanta scriptura si in Sfanta Traditie, care s-a prelungit peste veacuri in Sfanta Biserica cea una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca, ca si noi sa contribuim in mod autentic si efectiv la " pacea lumii si la bunastarea sfintelor lui Dumnezeu Biserici si la mantuirea tuturor. "

SFINTELE TAINE, IERURGIILE SI RUGÃCIUNILE - UN AJUTOR PRETIOS ÎN TERAPEUTICA MEDICÃLÃ

SFINTELE TAINE, IERURGIILE SI RUGÃCIUNILE -
UN AJUTOR PRETIOS ÎN TERAPEUTICA MEDICÃLÃ
IMPLICATIILE LOR ÎN ASISTENTA MEDICALA PRIMARA A COPILULUI BOLNAV, CU REFERIRE SI LA COPIII PROVENITI DIN FAMILIILE AFECTATE DE DEPENDENTA DE ALCOOL, DROGURI
SI MEDICAMENTE SAU DE FLAGELUL VIOLENTEI ÎN FAMILIE
Autorii :
- Dr. Micul Nicolae Sorin, medic specialist MG, Satu Mare
- Preot Serafim Valeriu Adam, Ieromonah la Sfântul Schit CRASNA, Jud. Prahova
- Dr. Micul Viorica, medic primar MG, Satu Mare

Colaboratorii :
- Teolog Anisia Elena stefan, Alba Iulia
- Preot Tolescu Ioan, Protopopiatul Satu Mare
- Pereot Donca Gheorghe, Protopopiatul Satu Mare
- Preot Feher Vasile, Protopopiatul Satu Mare

Referentii :

- Preot Prof.Univ. Dr. Ioan I. Ica, Decanul Facultãtii de Teologie Ortodoxã Cluj-Napoca
- Prof.Univ.Dr. Paula Grigorescu Sido, seful Clinicii Pediatrie I Cluj-Napoca
Motto:
"Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc ?"
Andre Malraux
Cuvintele marelui scriitor francez constituie, dupã pãrerea noastrã, un îndemn la reflectie pentru teologi, filozofi, dar si pentru medicii sfârsitului de secol XX. Sfânta Scripturã ne spune cã trupul omului este lãcasul Duhului Sfânt si Sfântul Apostol Iacov ne îndeamnã : "Este cineva bolnav între voi ? Sã cheme preotii bisericii si sã se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului. si rugãciunea credintei va mântui pe cel bolnav si Domnul îl va ridica, si de va fi fãcut pãcate, se vor ierta lui." Iacov (5, 14-15). Arhimandritul Cleopa Ilie în lucrarea "Despre credinta ortodoxã" ne spune, ca teolog, cã doctorii sunt si ei buni pentru bolile trupesti "cãci si pe ei i-a hãrãzit Domnul" (Întelepciunea lui Sirah 28.12). Profesorul Petre Brânzei în lucrarea "Itinerar psihiatric" ne aduce în atentie conceptul Bio-Psiho-Social dinamic si totodatã unitar al scolii de la Socola. Textul este dezvoltat pe linia sa traditionalã determinist-stiintificã si umanitarã. Regretatul profesor Aurel Chisu, ilustru reprezentant al scolii de medicinã clujene, în cursul de pediatrie al Clinicii Pediatrie I Cluj-Napoca face referiri foarte interesante în legãturã cu efectul pozitiv al psihoterapiei în echilibrarea psihicului copilului bolnav si mamei, fapt ce ar grãbi vindecarea copilului oferindu-i un mediu familial favorabil recuperãrii stãrii de sãnãtate.
Reflectând la cele expuse mai sus, am ajuns în final la concluzia cã se pote încerca o abordare pluridisciplinarã a cazului beneficiind de actiunea sinergicã a asistentei spirituale crestine coroboratã cu asistenta medicalã pediatricã si psihiatricã, îndeosebi prin psihoterapie.
Detaliind putin lucrurile, putem sugera cã o completare a conceptului Bio-Psiho-Social cu termenul spiritual poate fi luatã în considerare.
În consecintã, emitem ipoteza cã terapeutica medicalã clasicã poate fi completatã cu psihoterapia, dar si cu asistenta religioasã prin intermediul "sfintelor taine, ierurgilor si rugãciunilor". De exemplu, "taina sfântului maslu, apa sfintitã si rugãciunile la vreme de boalã". Suntem convinsi cã prin aceastã abordare respectãm întru totul principiul hipocratic "Primum non nocere". Credem, de asemenea, cã acest tip de abordare poate avea un efect favorabil asupra pacientilor care provin din familiile afectate de dependenta fatã de alcool, droguri si medicamente, de flagelul violentei sau de diverse alte probleme de naturã socialã (somaj, sãrãcie, divort, concubinaj, etc.)
Încurajator este faptul cã în lucrarea "Meditatie la Medicina Biblicã" a dr-ului Pavel Chirilã si preotului Mihai Valica sunt relatate o serie de efecte benefice ale acestui tip de abordare medical-crestinã a cazului obtinute în cadrul Spitalului Asociatiei Filantropice Christiana din Bucuresti.
Prin aceastã expunere încercãm sã dovedim cã abordarea medical-crestinã poate fi realizatã cu succes si în asistenta medicalã primarã, în special pediatricã, desfãsuratã la nivelul Dispensarului Urban nr. 13 Pediatrie Satu-Mare de cãtre dr. Micul Nicolae Sorin; al cabinetului medical privat de pediatrie Minerva din Satu Mare de cãtre dr. Micul Viorica, cu sprijinul colegial al doamnei prof. Univ. Dr. Paula Grigorescu Sido, seful Clinicii Pediatrie I Cluj-Napoca. Mentionãm cã am beneficiat de ajutorul crestinesc al preacucernicului preot prof. univ. Dr. Ioan I. Ica, decan al facultãtii de teologie Cluj-Napoca si al preotilor Serafim Valeriu Adam, Trolescu Ioan, Donca Gheorghe, Feher Vasile. Multumim totodatã pentru colaborare teologului Anisia Elena stefan din Alba Iulia.
Lucrarea nu îsi propune depistarea unor "Vindecãri miraculoase" consecutive unor rugãciuni cu caracter special sau interventiei supranaturale, divine prin "slujbe" deosebite sau prin atingerea de "moaste de sfinti ori icoane cu daruri sfintitoare". De asemenea ea nu are ca obiectiv prioritar realizarea unor studii statistice efectuate pe loturi mari de bolnavi (peste 120) si loturi martor reprezentative din punct de vedere statistic. Deocamdatã încercãm numai o sensibilizare a colegilor medici de ambulator în legãturã cu posibilitatea existentei unor efecte benefice reale din punct de vedere terapeutic prin acest tip de abordare medical-crestinã a cazului, în spetã a copilului bolnav si familiei sale, cu referire în special la mamã. Totodatã, dorim sã încercãm o selectie a bolilor care s-ar preta mai bine la acest tip de abordare, cum ar fi : bolile cronice invalidante, bolile psiho-somatice, afectiunile psihomotorii, bolile ereditare sau congenitale, bolile cu prognostic infaust.
Avem în vedere ca prin aceastã manierã sã protejãm bolnavul care, atunci când constatã cã efectele terapeutice ale medicinii stiintifice sunt modeste sau chiar lipsesc, sã nu facã apel el, sau apartinãtorii, la procedee de vindecare nestiintifice care le-ar putea pune viata în pericol : magie, ocultism, spiritism, medicina asa-zis "alternativã", neverificatã de forurile competente, sau de influenta unor experiente "terapeutice" spirituale cum ar fi : Tantra Yoga, Meditatia Zen, Meditatia Transcedentalã, sufism, teozofie si antropozofie, etc.
În opozitie cu aceste "practici spirituale" asistenta religioasã a Bisericii Ortodoxe Române asupra bolnavului efectuatã prin "Sfintele Taine" (Botezul, Mirungerea, Spovedania, Împãrtãsania, Maslul), "Sfânta Liturghie", "ierurgiile si rugãciunile pentru felurite neputinte si boli" si-au demonstrat în timp efectul benefic si absenta efectelor secundare negative. Timp de aproape 2000 de ani conlucrarea dintre preotul ortodox si medic în interesul vindecãrii bolnavului a fost o adevãratã binefacere pentru nenumãrati suferinzi. Acest fapt ne-a determinat sã încercãm o revigorare în acest plan si sã încercãm sã punem în practicã împreunã o lucrare medical-crestinã.
Studiul are în practicã, deocamdatã, un numãr de patru pacienti.

- Cazul nr. 1 : A.R., 1 an si 3 luni, bãiat, cu diagnosticul : 1-Arsurã a membrului superior stâng cu cicatrici retractile; 2-Spasm al hohotului de plâns; 3-Crize afective.

- Cazul nr. 2 : O.R., 1 an si 5 luni, fetitã, cu diagnosticul : 1-Luxatie congenitalã de sold; 2-Faringo-amigdalitã cronicã cu hipertrofie amigdalianã dreaptã.

- Cazul nr. 3 : C.S., 5 ani, bãiat, cu diagnosticul : 1-Convulsii febrile; 2-Faringitã cronicã; 3-Vegetatii adenoide.

- Cazul nr. 4 : C.M., 10 ani, fetitã, cu diagnosticul : 1-Epilepsie focalã; 2-Spasmofilie.

Acesti pacienti au fost în observatie si tratament la noi în perioada lunii ian. 1997, iar acolo unde este necesar observatia si tratamentul continuã si în prezent. Am colaborat cu serviciile de specialitate din Policlinica Municipalã nr. 1 si Spitalul Judetean Satu Mare, oferind acestor copii toatã asistenta medicalã posibilã la nivel local. S-a efectuat însã, în plus, o anamnezã succintã a vietii morale si spirituale a copilului si familiei lui, iar unde au fost depistati factori nocivi din punct de vedere moral-crestin (familia nu are preot duhovnic, nu participã sau participã sporadic la "Sfânta Liturghie", nu se spovedeste periodic, nu se împãrtãseste), sau existã în cadrul familiei persoane care consumã frecvent alcool sau au reactii violente s-a sugerat posibilitatea solicitãrii concomitente a ajutorului spiritual al preotului paroh. În toate cele patru cazuri s-au efectuat ierurgii si rugãciuni, iar la un caz si Sfântul Maslu, atât pentru copiii bolnavi cât si pentru mame. În cadrul acestei asistente medical-crestine atât medicul cât si preotul si-au desfãsurat activitatea specificã eliminându-se posibilitatea influentãrii psihice sau sufletesti a bolnavului sau membrilor familiei într-o directie sau alta, de o manierã incorectã din punct de vedere medical sau religios.
În toate cele patru cazuri aflate în observatie rezultatele au fost încurajatoare. S-a observat o crestere a gradului de confort "psihic" în mediul familial respectiv, fapt care a avut o influentã generalã pozitivã asupra copilului. A sporit, de asemenea, într-o oarecare mãsurã, gradul de solidaritate a membrilor familiilor respective în a înfrunta curajos boala.
S-au obtinut rezultate favorabile si în sporirea gradului de apropiere a familiei fatã de Bisericã în calitatea ei de "Institutie divino-umanã"(n.a.). Din punct de vedere medical nu se poate afirma cã au fost obtinute "rezultate spectaculoase" în procesul de vindecare rapidã a bolii prin disparitia semnelor clinice de boalã sau prin examinãri paraclinice. Mentionãm, în context, cã acest studiu nu si-a propus mãsurarea prin metode medical-stiintifice a "influentei harului divin", gradului de credintã sau de "milostivire a Bunului Dumnezeu" cãtre oamenii bolnavi. Din punctul nostru de vedere acesti factori spirituali nu pot fi mãsurati prin metode stiintifice, ci pot fi numai perceputi sufleteste în cadrul trãirii crestine.
Modesta noastrã lucrare doreste însã a îndemna la reflectie si activitate medical-crestinã ca posibilitate de ajutorare a celor suferinzi.

Sfaturi pentru pregatirea, mergerea si starea in Sfanta Biserica Ortodoxa

Sfaturi pentru pregatirea, mergerea si starea in Sfanta Biserica Ortodoxa
Protosinghel Nicodim Mandita
BISERICA ARE ANUMITE FORME ALE CERULUI SI TOATE CATE SUNT IN CERURI

Oricand intram in Biserica Domnului Dumnezeu, sa ne patrundem de fiorii evlaviei duhovnicesti, sa ne socotim bine ca am intrat in cer, fiindca Biserica are inchipuirea cerului.

Tinda sau pridvorul. Biserica inchipuie pamantul.

Pronaosul in care stau monahiile si toata partea femeiasca, inchipuie Raiul pamantesc. In pronaosul unor Biserici e zugravita crearea lumii, Adam si Eva in Rai, greseala si izgonirea lor, ca simbolizare a idea, ca urmasii lui Adam, scosi din Rai, afla in Biserica Domnului Hristos, Raiul pierdut. Aceasta ne indeamna pe toti, cand intram in Biserica : " Toata grija cea lumeasca sa o lepadam ", sa ne inchinam lui Dumnezeu in duh si adevar, sa ascultam slujbele si Cuvantul lui Dumnezeu cu atentie si adanca evlavie, pentru a se folosi vremelnic si vesnic.

Naosul are preinchipuirea cerului in care locuiesc Ingerii si Sfintii care preamaresc pururea pe Dumnezeu. " Am vazut - zice Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan - si am auzit o multime mare de ingeri imprejurul Tronului, a vieiatilor si a batranilor. Numarul lor era miriade de miriade si mii de mii. Acestia ziceau cu glas mare : " Vrednic este Mielul Cel junghiat sa primeasca : puterea, bogatia, intelepciunea, taria, cinstea, slava si binecuvantarea ". Atunci toata faptura care se afla in cer si pe pamant, sub pamant si in mare, toate cate se afla in acestea, le-am auzit zicand : " A Celui ce sade pe tron si a Mielului sa fie binecuvantarea, cinstea, slava si stapanirea in vecii vecilor " (Apocalipsa 5. 11-14).

Altarul sau Sfanta Sfintelor, preinchipuie cerul cerurilor, unde troneaza Dumnezeu pe Tron de Heruvimi si Serafimi ( Iez. 1; Apoc, 4; 5 ) proslavit de Serafimi ( Is. 6,1-7; Apoc. 4,2, 6-8 )

Biserica materiala impartita in trei, preinchipuie pe Dumnezeu : Tatal, Fiul si Sfantul Duh, Treimea cea de o Fiinta si nedespartita; preinchipuie toata lumea sau intreg universul, in care Dumnezeu este pretutindenea si peste toate. Asijderea si : omul, sufletul si trupul lui. ( Vezi si " Poarta Raiului " de autor ).

Voiti a va incredinta ca Biserica este cer ? Ia socotiti-va ce este acolo asa de minunat care face ca cerul sa fie cer ? Ne raspundeti ca sunt cinci si anume :

1 ) Firea de fata a lui Dumnezeu : Tatal, Fiul si Duhul Sfant.

2 ) Firea nestricaciosului si Proslavitului Trup omenesc a lui Hristos Dumnezeu-Omul.

3 ) Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria cu Trupul ei proslavit, glorificat.

4 ) Ingerii : trei trielnice trepte ingeresti si alti multi ingeri minunati cu trupurile lor spirituale imbracati in lumina si mare stralucire ( Iez. 1, 14 ; Dan. 10, 6, Mt. 28, 3 ; Lc. 24, 4 ).

5 ) Toti Sfintii : 1. Apostolii; 2. Proorocii; 3. Ierarhii, Preotii; 4. Mucenicii; 5. Cuviosii; 6. Dreptii si 7. toti cei curatiti de pacate, care prin adevarats pocainta s-au mantuit. Toate acestea cinci se afla in Biserica lui Hristos.

a ) Aici in mijlocul Bisericii Lui celei luptatoare de pe pamant, umbla Dumnezeu din ceruri. " Cel ce are poruncile Mele si le pazeste pe ele, acela este care Ma iubeste. Si cel ce Ma iubeste pe Mine, va fi iubit de Tatal Meu si-l voi iubi si Eu si Ma voi arata lui.. De Ma iubeste cineva va pazi cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi. Noi : Tatal, Eu si Duhul, vom veni la dansul si vom face locas " ( Ioan 14, 21, 23, 10, 20 ). " Voi - adevereste Apostolul - sunteti Biserica lui Dumnezeu Celui Viu precum a zis Dumnezeu : " Ma voi salaslui in ei si voi umbla in mijlocul lor Eu voi fi Dumnezeui lor si ei vor fi poporui Meu " ( 2 Cor. 6, 16-18; comp. Ies. 19, 4-6 ; 29, 45-46; Lev. 26, 12; Ier. 31, 31-34 ; 32, 37-42; Iez. 11, 20; 36, 28; 37, 26; Zah. 8, 8; 13, 9; 1 Cor. 3, 16-17; 6, 19-20 ). " Asa zice Cel ce tine in dreapta Sa sapte stele, Care umbla prin mijlocul celor sapte sfesnice ( Biserici ) de Aur " ( Apoc. 2, 1; 1, 13 ). Aceasta o adevereste si Sfantul Ghermano in talcuirea Evangheliei, zicand : " Biserica este aceea in care Dumnezeul Cel ceresc locuieste si umbla ".

b ) Aici in Biserica se savarseste zilnic ( afara de anumitele zile ale saptamanilor Postului Mare si Vinerea cea Mare ) Sfanta Liturghie cu conlucrarea dumnezeiasca a prefacerii si transformarii Painii si Vinului proaduse, in Preasfantul, nestricatul, proslavitul si glorificatul Trup si Sange al Domnului nostru Iisus Hristos Dumnezeu-Omul, Domnul Dumnezeu Euharistic.

c ) Odinioara in Biserica Vlahernei din Constantinopol, s-a aratat Sfantului Andrei cel nebun pentru Hristos si ucenicului sau, fericitului Epifanie, ca in cer, imbracata foarte luminat, ca soarele ( Dan 12, 3; Mt. 13, 43; Apoc. 12, 1 ) Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, Maica Dumnezeului nostru Iisus Hristos Dumnezeu-Omul, ajutand poporului crestinesc - Pastori si pastoriti - cu rugaciunile Ei. Asa s-a mai aratat si in alte Biserici ( Vezi Vietile Sfintilor 1 oct. pp. 1-2 ; 15 aug. Ceasloavele la Obednita, " Explicarea Sfintei Liturghii " de autor ).

d ) Aici in Biserica s-au aratat Ingerii unora din credinciosii placuti lui Dumnezeu, d.p. : Arhanghelul Gavriil s-a aratat Preotului Zaharia pe cand tamaia in Biserica, stand de-a dreapta Altarului tamaierii, vestindu-i nasterea fiului sau Ioan si misiunea sa ( Lc. 1, 11-20 ). Sfintii ingeri au cercetat si pe alti multi drepti si s-au aratat lor, d.p. : Agar ( Fac. 16, 7-12; 21, 17-19 ), Avraam ( Fac. 18, 2; s.c.l.; 22, 11, 12 ), Lot, ( Fac. 19, 1 ), Iacob ( Fac. 32, 1-2 ), Moise ( Ies. 3, 2 ), Israiliteni ( Ies. 14, 19 ; Jud. 2, 1-4 ), Valaam ( Num. 22, 22-35 ), Isus Navi ( Is. Navi 5 ,13-15 ), Ghedeon ( Jud. 6, 11-12 ), Manoe ( Jud. 13, 3-21 ), David ( 2 Imp. 24, 16-17; I Paral. 2 1, 16 ), Ilie ( 3 Imp. 19, 5-8; 4 Imp. 1, 1s ), Sedrac, Mesac si Abednego ( Dan, 3, 25 ), Daniel ( Dan. 8, 17; 9, 21 ;l0, 5-7 ) Zaharia Proorocul ( Zah. 1, 9, 14 ), Iosif ( Mt. 1, 20; 2, 13-19 ), Pastorilor ( L. 2, 8-15 ), Maria Magdalena ( Mt. 28, 1-7; Mc. 16, 5-7; Lc. 24, 4-10; Ioan 20, 11-13 ), Apostolilor si lui Petru ( F. Ap. 1, 10-11; 5, 19-20; 12,7-10 ), lui Filip ( F. Ap. 8, 2,6 ), lui Corneliu ( F. Ap. 10 3-6 ), lui Pavel ( F. Ap. 27,23 ) s.a.

e ) Aici in Biserica si in alte locuri s-au aratat Sfintii : Prooroci, Apostoli, Ierarhi, Preoti, Mucenite, Cuviosi si Cuvioase, Drepti si Drepte; asijderea si multi din cei mantuiti, credinciosilor din Biserica luptatoare de pe pamant. Toti Sfintii acestia care prin credinciosia si vietuirea lor aleasa, unii prin aspra pocainta au facut pamantul cer, imbracandu-se in stralucitele virtuti crestinesti, acum locuiesc in cer. Ei sunt sprijinitorii, ocrotitorii, aparatorii si pilduitorii vietii noastre crestinesti. In razboiul crancen, sangeros pe care l-au purtat cu vrajmasii credintei noastre crestinesti, ei au suferit multe si groaznice persecutii , stramtorari, munci torturari... Marturisind luminatoarea credinta crestineasca cu foarte mare indrazneala inaintea imparatilor si ighemonilor, unii erau dusi batuti cumplit, bagati in temnita, aruncati in foc, spanzurati pe lemn, sfasiati cu unghii de fier, arsi cu lumanari sau torte aprinse, rupti, sfaramati in varteje, aruncati in arene la mancare fiarelor salbatice, in gropi cu serpi, vipere, balauri... si cu alte multe feluri de munci. Astfel sacrificandu-se vitejeste, milioane de Mucenici si Mucenite s-au incununat cu stralucite cununi nepieritoare. Prin infatisarea lor pe pe Icoane, prin istorisirea : vietii, luptelor si sacrificarea vietii lor, Sfintii din ceruri ne indeamna mereu sa le urmam lor, precum si ei au urmat lui Hristos. Asa d.p. : Sfintii si-au urat viata lor ( Lc. 14,26-27 ), uraste si tu viata lumeasca si petrecerile anticrestinesti ( Mt. 6, 24 ). Aceia si-au aruncat trupurile lor in felurite munci groaznice, arunci si tu agoniseala ta in mainile saracilor, daca nu toata, macar cat poti pentru Dumnezeu si mantuirea Sufletului, a casnicilor si repauzatilor tai. Aceia au calcat vapaia focului, calca si tu poftele trupului. Aceia au rabdat munci grele aici, rabda si tu clevetirile si ocarile. Aceia s-au nevoit si au murit pentru Numele Mantuitorului Hristos, tu, de nu poti muri asa ca ei, sarguieste-te sa mori pacatului si sa viezi, sa fii viu prin ascultarea si pazirea Cuvantului lui Dumnezeu pentru a deveni, a fi si ramane fericit pururea : ( Lc. 11, 28; comp. Ps.1, 1-3; Apoc. 20, 6; 1, 6; 5, 10; 21, 7; Is. 61, 6; I Petru 2, 9 ).

Vezi aici in Sf. Altar : Sf. Masa, Jertfelnicul cel Mare sau Dumnezeiescul Prestol ? Acesta preinchipuie : Scaunul de Heruvimi al Cerescului Imparat pe care se odihneste Dumnezeu. " Masa - talcuieste Dumnezeiescul Ghermano - este heruvimicescul Scaun al Marelui Imparat, pe care Cerescul Dumnezeu Cel ce se poarta pe Heruvimi, intrupandu-se se odihneste. Vezi aici Dumnezeiasca Evanghelie ce sta deasupra Sf. Mese ? Aceasta inchipuie pe Hristos sezand ca un Imparat pe Scaunul Sau. Vezi imparateasca Icoana a lui Hristos cum sta in mijloc pe catapeteasma, langa usile imparatesti si de cealalta parte icoana Maicii Lui, iar de alta Icoana Mergatorului Inainte si a Ingerilor, a Apostolilor si a celorlalti Sfinti ? Acestea preinchipuiesc ca astfel este si Hristos in ceruri, minunat intru Sfintii Sai " ( Ps. 67, 36; 88, 5-7 ) si asa va veni, precum talcuieste aceasta si Sf. Simeon al TesaloniculUi. Vezi cinstita Cruce inaltata deasupra Catapetesmei ? Aceasta insemneaza ca asa se va arata pe cer la a doua venire, precum a zis Domnul : " Atunci se va arata semnul Fiului Omului pe cer.. " ( Mt. 24, 30 ). Ce sa graiesc mai mult ? Inca si inchipuirea aceasta dinafara, cum este zidita Biserica : turla de sus fiind rotunda in chipul cerului, horul stranelor si zidirea Sfantului Altar cel in chipul cerului... Aceasta arata ca Biserica este chip si icoana a cerului.

Aceasta adeverindu-o si Dumnezeiescul Ghermano, a zis hotarat ca Biserica este cer pamantesc. Asijderea adevereste aceasta si toata multimea ortodocsilor, zicand : " Cer mult luminos este Biserica ", si iarasi : " In Biserica Slavei Tale stand, in cer ni se pare a sta ". Dumnezeiescul Hrisostom mergand inainte, spune ca : " Biserica este inca mai inalta si mai cinstita si decat cerul, pentru ca : " Cerul si pamantul vor trece - precum a zis Domnul - iar cuvintele Mele nu vor trece " ( Mt. 24, 35 ). Biserica, avand cuvintele Domnului, nu va trece ci va ramane in veac. Stihiile le-a pus in mijloc, prin care arata ca Biserica este mai cinstita decat cerul si pamantul " ( Om. 77 la Mt. ).

BISERICA ESTE CORABIE

Precum corabia lui Noe a scapat de la inecul in noianul apelor potopului universal, pe el si familia sa, asa si biserica scapa din noianul pacatelor pe cei ce traim, stam, si ramanem intr-insa conducandu-ne gandurile, vorbirile, faptele, credinciosia si vietuirea dupa sfaturile ei. Cei ce raman afara din biserica se ineaca si se pierd, ca si lumea ramasa afara din corabia lui Noe. Aceasta o adevereste si Sfantul Ioan Gura de Aur, zicand : " Inchipuirea celor ce aveau sa se implineasca, au fost cele facute." De pilda :

Chip al Bisericii lui Hristos, a fost corabia lui Noe; porumbelul, al Sfantului Duh; ramura de maslin, a milostivirii lui Dumnezeu. Acelea erau inchipuiri, iar acestea, adevar. Caci, precum corabia in noianul marii a scapat pe cei ce au fost inauntru, asa si biserica, mantuieste pe toti cei rataciti care intra, stau si raman intr-insa cu trup si Suflet. Biserica lui Dumnezeu are o foarte mare deosebire de corabia lui Noe. Aceasta o adevereste foarte lamurit tot Sf. Ioan Gura de Aur, zicand : " Corabia a primit dobitoace necuvantatoare si tot necuvantatoare a scos; a primit si Biserica, oameni fara socoteala si nu numai ca i-a mantuit, dar i-a si prefacut. Corabia. a primit corb si tot corb a trimis; primeste si Biserica corb dar trimite porumbel, primeste lup si-l scoate oaie. Caci de va intra aici om rapitor si lacom, auzind Dumnezeiestile cuvante ale invataturii, isi schimba naravul si in loc de lup se face oaie; ca lupul rapeste si pe cele straine, iar oaia si lana sa o lasa " ( Cuv. la cutremur, la bogat si Lazar si la Sf. S.M. Foca ).

Din cele aratate, luati aminte, voi crestinilor, cei ce v-ati facut oi din lupi, inauntru Bisericii, nu cumva sa va faceti iarasi lupi, cand iesiti din Biserica. Voi care v-ati facut porumbei, sa nu va faceti iarasi corbi. Cei care v-ati facut in Biserica curati din necurati, prin marturisire si imsartasire, din mandri, smeriti; din salbatici, domestici; din rapitori, milostivi si simplu a zice, din rai, buni. Paziti-va, luati aminte de voi insiva, ca nu cumva iesind din Biserica, sa va intoarceti iarasi la rautatile voastre cele dintai, precum porcul scaldat la noroiul cel dintai si cainele la varsatura lui ( 2 Petru, 2, 20-22 ). Paziti-va ca lumana ochiului curatenia ce ati capatat-o intreaga aici in Biserica, zicand cantarea miresei : " Noi ne-am dezbracat de haina pacatului cu invatatura Bisericii lui Hristos; cu marturisirea si cu impartasirea Dumnezeiestitor Taine si cum vom putea iarasi a ne mai imbraca intr-insa ? Noi am spalat si am curatat picioarele si lucrurile noastre cele viclene si miscarile, prin Dumnezeiestile cantari si sfintele psalmodii ce se canta in Biserica si cum putem sa le mai intinam iarasi ? " Dezbracatu-m-am de haina mea, cum ma voi imbraca cu ea ? Spalatu-mi-am picioarele mele, cum le voi intina ?" ( Cant. Cant. 5, 3 ).

BISERICA E STAULUL OILOR LUI HRISTOS

Toti crestinii - parte barbateasca si femeiasca - din toate varstele si starile omenirii - sunt obligati a merge, a sta, a ramane si a fi cu trup si suflet in Biserica lui Dumnezeu si a asculta de ea. Altfel se cufunda in mari primejdii si pierzare. Precum oile care raman afara din staulul lor se primejduiesc, se pierd, fiindca le rapesc, sfasie si mananca ori lupii, ori sacalii, ori alte fiare, ori talharii; asa, si crestinii care nu iau parte la slujbele Bisericii lui Dumnezeu in Duminici si Sarbatori si nu asculta de invataturile ei, se prind si se sfasie de fiarele patimilor, se omoara si inghit de lupul-diavol ( 1 Petru 5, 8 ; comp. Fac. 3, 1-5; Ioan 1, 7; 2, 2; Zah. 3, 1-2; Mt. 4, 1-11; Lc. 22,31; Apoc. 12-17 ). Crestinii care intra, stau si raman in Biserica, scapa de orice primejdie si pierzare. Aceasta ne-o adevereste Dumnezeiescul Hrisostom, zicand : " Ramai inauntru Bisericii si nu vei fi tradat de Biserica; iar de fugi de Biserica ( adica de invataturile ei ) nu e vinovata Biserica. De vei fi inauntru Bisericii, lupul nu intra, iar de vei iesi afara, te prinde fiara. Nu este de vina staulul la aceasta; ci neingaduirea ta, caci nimic nu e deopotriva cu Biserica. Nu te departa de la Biserica, ca nimic nu e mai tare decat Biserica. Nadejdea ta sa fie Biserica, mantuirea ta Biserica, scaparea ta Biserica; caci este mai inalta decat cerurile si mai desfatata decat pamantul. Biserica niciodata nu imbatraneste, ci totdeauna infloreste...".

Dupa ce Eutropie a iesit din Biserica in lume, unde a fost prins si decapitat, Sf. Parinte a predicat iarasi : " Nu zice ca s-a tradat de Biserica vanzatorul ( Eutropie ), caci de nu lasa Biserica altfel nu se prindea. Nu zice ca s-a ascuns in Biserica si s-a vandut. Nu l-a lasat pe el Biserica, ci el a parasit-o. Nu s-a vandut dinauntru, ci dinafara de Biserica, fiindca a parasit Biserica ( cuv. ca Eutropie aflandu-se afara de Biserica, l-a prins si omorat ).

Astfel, precum in Biserica Vechiului si Noului Testament era lege hotarata de conducatorii si stapanitorii poporului ( Ies. 21,13 Num. 35, 9-29; 2 Lege 19, 1-10; Is. Navi 20 ), ca oricare ar fi facut o greseala mare, vrednica de moarte si apuca de intra in Biserica sau in curtea si hotarul ei, scapa de moarte. Nimeni nu putea sa-l ia de acolo ca sa-l pedepseasca. Vinovatii aceia, care insa nu apucau sa intre in Biserica sau in curtea si hotarul ei, se prindeau si se omorau ( Num. 35, 9-29 ). Asa si cei ce sunt in Biserica, cu trup si Suflet, scapa din primejdii si pierzare; iar cei care stau afara din Biserica, se pierd.

BISERICA E SPITAL OBSTESC

Precum in spital se vindeca bolnavii trupeste de felurite boli; asa si in Biserica bolnavii la Suflet se vindeca de felurite boli sufletesti si trupesti. Casa, Biserica aceasta - zice Sf. Ioan Hrisostom - este spital duhovnicesc, ca sa vindecam aici ranile ce le vom lua de afara. Biserica este spitalul Sufletelor... " se cade deci, precum atunci cand ne ducem in spital, dupa ce luam doctoriile cele potrivite pentru rani sa iesim " asa si in Biserica, dupa ce ne alimentam cu imbelsugare cu Cuvantul lui Dumnezeu, cu cele Sfinte si cu Dumnezeiestite Taine, dupa sfatul Duhovnicilor iscusiti, iesim afara la lucrul incredintat sau la lupta cea buna ( Mt. 10; 1 Tim. 5, 11-20; 2 Tim. 2, 1-7; 4, 2-8; Apoc. 11, 3-11 ). Privitor la aceasta Mantuitorul nostru Iisus Hristos Dumnezeu-Omul, numeste Biserica : spital sau casa obsteasca, casa de oaspeti, han, in pilda omului cazut intre talhari, despuiat si ranit ( Lc. 10, 30-37 ). Omul din pilda aceasta este : Adam si Eva si oricare dintre pacatosi. Ierusalimul din care s-a pogorat, ests infierea, Raiul, credinciosia si vietuirea demna de om si crestin. Ierihonul e lumea si pacatul care lesne inconjoara ( Evr. 12, 7 ). Talharii sunt dracii ( I Petru 5, 8; Apoc. 12, 12-17 ). Ranile sunt patimile rele, pacatele. Samarineanul este Hristos Dumnezeu-Omul. Untdelemnul si vinul sunt : milostivirea, iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Casa de oaspeti e Biserica; iar gazda sau ingrijitorul este : Petru, Pavel, Apostolii si urmasii lor : Arhiereii si Preotii... Cei doi dinari sunt Dumnezeiasca Scriptura a Vechiului si Noului Testament. Ce va mai cheltui e Sf. Traditie si orice invatatura folositoare de Suflet, vindecatoare de felurite rani sufletesti. Intoarcerea cu rasplatirea feluritelor invataturi si osteneli depuse pentru vindecarea bolnavilor la Suflete; e a doua venire a lui Hristos cu rasplatirea partiala la judecata particulara si rasplatirea definitiva la judecata universala.

BISERICA ESTE MAICA TUTUROR CRESTINILOR ORTODOCSI

Pentru ca i-a nascut a doua oara din apa si din Duh, i-a hranit si-i hraneste cu Cuvantul lui Dumnezeu, care-i painea Ingerilor si a Sufletefor crestinesti, ii curata de pacate prin Taina Pocaintei adevarate, insotita ds Sf. Spovaanie, canonisire sau facerea roadelor vrednice de pocainta si Impartasirea, cu buna pregatire, cu Dumnezeiestile Taine. Astfel, precum copiii alearga cu toata increderea si dragostea in bratele mamei lor trupesti folosindu-se; asa si crestinii trebuie a alerga cu toata increderea si dragostea in bratele mamei lor spirituale - Biserica - pentru a se hrani, indulci si indestula de cerestile bunatati vremelnice si vesnice. " Biserica - adevereste Dumnezeiescul Hrisostom - este " maica tuturor fiilor ei binecredinciosi si drept-slavitori. Ea pe acestia ii primeste la sine si isi intinde sanurile sale la cei straini " ( cuv. la Sf. M. Foca ). " Cine nu are Biserica de mama, nu are nici pe Dumnezeu de Tata " ( Sfantul Ciprian ).

BISERICA ESTE CASA COMUNA TUTUROR CRESTINILOR DE PE PAMANT

Fiecare din noi cand suntem in gradina, tarina, padure, in strainatate, departe de casa, dorim a veni acasa pentru ca sa vedem parintii, fratii, surorile, sotia, copiii, rudeniile... Asa si adevaratii binecredinciosi crestini doresc a merge, a intra, a sta si ramane in Biserica - Locasul lui Dumnezeu - pentru a se invrednici sa vada pe Cerescul lor Tata si pe rudele lor apropiate : Ingerii si Sfintii sau prietenii lui Dumnezeu ( Ps. 5; 7-8; 26, 7-16; 64, 1-6; 67, 30-36, 68, 39-40; 79, 1; 83; 88, 5-7; 92; 138, 17-18 ). Biserica materiala este Casa sau Locasul lui Dumnezeu, in care locuieste El si se aduna crestinii - Pastori si pastoriti - pentru a-L ruga, a-L lauda, g, participa la Sfintele slujbe, Dumnezeiestite Liturghii si a asculta Cuvantul lui Dumnezeu si a se Impartasi cu Dumnezeiestile Taine. Sa-mi faceti zice Domnul un Locas Sfant si Eu voi locui in mijlocul lor ( Ies. 25, 8; 36, 1, 3, 4; Lev. 4, 6; 10, 4; 21, 12; Evr. 9, 1-2; Mt. 23, 21, Comp. 3 Imp. 8, 13; 2 Paral. 6, 2; Ps. 25, 6-8; 13; 14-15 ). Dumnezeu locuieste in Biserica materiala ( Ies. 25, 8, 18-22; 29, 38-46; 30, 6-36; Lev. 16, 2; Num. 7, 89; 17, 1-4; 4 Imp. 19, 15-20; Is. 37, 14-16; Mt. 23, 21 ) dimpreuna cu Sfintii lui ( Ps. 67, 36; 88, 6-8 ).

Privitor la Biserica cum ca e locuinta comuna a tuturor bine credinciosilor crestini - Pastori si pastoriti - Dumnezeiescul Hrisostom marturiseste asa : " Pentru tine sade Preotul in Biserica, pentru tine sta Diaconul ostenind si ticalosindu-se. - Deci, ce raspuns vei avea nedandu-i lui nici auzul tau si neprimind cele ce spun ? Si fiindca Biserica este locuinta tuturor si mai cu incredintare este locuinta aceasta caci si lucrurile noastre cele de mult pret aici se afla; aici sunt toate nadejdile noastre " ( Om. 32 la Mt. ).

a) Adunarea sau strangerea a mai multi oameni de acceasi credinta - parte barbateasca si femeiasca din toate varstele si randurile societatii omenesti. Aceasta o adeverste si Dumnezeiasca Scriptura a Vechiului si Noului Testament, zicand : " Tu ( Israele ) la Horeb, in ziua adunarii ( fiiior lui Israel ) ai cerut de la Domnul Dumnezeul tau... " ( 2 Lege 18, 16 ). " Toata adunarea Israelitilor statea de fata... " (3 Imp. 8,14). " Tu esti Petru ( tare ca piatra in credinta ) si pe aceasta piatra, ( adica pe Mine si credinta in Mine zice Domnul Hristos ) voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui pe ea " ( Mt. 16, 18; comp. 1 Petru 2, 4-9; 1 Cor. 3, 11; 10, 4; Ef. 2, 20-22; Apoc. 21, 14 ). " Voi sunteti Biserica lui Dumnezeu si Duhul lui Dumnezeu locuieste in Voi " ( 1 Cor. 3, 16-17; 6, 19-20; 2 Cor. 6, 16-18 ). " Voi sunteti Trupul lui Hristos; iar fiecare in parte sunteti membre ale aceluiasi Trup. Dumnezeu a pus in Biserica : intai pe Apostoli, al doilea pe Prooroci, al treilea pe Dascali, dupa aceea pe puteri, apoi darurile tamaduirilor, ajutorintele, ispravniciile, felurile limbilor... ( I Cor. 12, 27-30; Ef. 4, 11-16 ). " Iata Cortul lui Dumnezeu cu oamenii. Dumnezeu va locui cu dansii. Ei vor fi poporui Lui; iar El va fi cu ei, va fi Dumnezeul lor " ( Apoc. 21, 3; 7, 15 ). " V-ati apropiat de muntele Sionului si de cetatea Dumnezeului Celui Viu, de Ierusalimul cel Ceresc si de zeci de mii de ingeri; de adunarea si Biserica slavita a celor intai nascuti, care sunt scrisi in cer la Dumnezeu judecatorul tuturor si de duhurile dreptilor, care au ajuns la desavarsire; v-ati apropiat de Iisus Mijlocitorul Noului Testament si de Sangele de stropit, care graieste mai mult decat " a lui Abel " ( Evr. 12, 22-24; 1; comp. Lc. 15, 10; Ef. 2, 19-22; 3, 9-11, 19, 21 ).

b ) Biserica materiala, in care totul graieste marirea lui Dumnezeu ( Ies. 25,8,22; Ps. 28,9 ) in care intra si se roaga lui Dumnezeu : cei buni si cei rai, cei drepti si cei nedrepti ( Lc. 18, 70-14 ). In Biserica materiala - Cortul si Templul Sfant s-au rugat toti credinciosii Israeliti ( Ies. 25, 8, 22; 40; Lev. 26, 7-13; Ps. 131, 7-9; 137, 1-3 ). In Biserisa materiala a fost adusa Preasfanta Fecioara Maria, prunca de trei ani, unde a stat 12 ani ( Vs Sf. 21 nov. ). In Biserica materiala s-a aratat Sfantul Arhanghel Gavriil, Preotului Zaharia, in vremea tamaiera de-a dreapta altarului tamaierii, vestindu-i nasterea fiului sau Ioan si misiunea lui ( Lc. 1, 8-12 ). In Templu sau Biserica materiala a fost adus Pruncul Iisus a 40-a zi de la nastere. Aici batranul Simion l-a luat in brate, rostind : " Acum slosozeste pe robul Tau, Stapane... " si batrana proorocita Ana, vaduva de 84 de ani, a proorocit pentru Pruncul Mesia ( Lc. 2, 25-38 ). In Biserica materiala venea in fiecare an Iosif si Preasfata Fecioara Maria sa se inchine Domnului, apoi aduc si pe Iisus cand era de 12 ani. In Biserica materiala venea adeseori in viata Sa publica Iisus si invata poporul ( Ioan 7, 14-18; 8; 9; 10; ... 18, 20 ).

Dupa pilda Mantuitorului si Sfintii Apostoli se adunau in Biserica materiala, laudand si binecuvantand pe Dumnezeu. " Apostolii inchinandu-se Lui ( Iisus Hristos cand S-a inaltat la ceruri ) S-au intors la Ierusalim cu bucurie mare. Si erau in toata vremea in Biserica ( materiala ) laudand si binecuvantand pe Dumnezeu. Amin " ( Lc. 24, 52-53 ).

" Sfintii Apostoli asteptau cu un cuget in Biserica si in case, ingaduind in frangerea painii " ( F. Ap. 2, 45 - 47 ).

" Sfintii Apostoli se suiau in Biserica pentru rugaciune " ( F. Ap. 3, 1-8 ).

Sfintii Apostoli erau scosi cu sila din Biserica lui Dumnezeu ( F. Ap. 4, 1-3 ).

Sfintii Apostoli, suiti in Biserica Domnului stateau la rugaciune intr-un gand in pridvorul lui Solomon ( F. Ap. 5, 12-13 ).

Ingerul Domnului scotand pe Sfintii Apostoli din temnita, i-a trimis in Biserica pentru a grai ( predica ) poporului Cuvantul lui Dumnezeu ( F. Ap. 5, 20-25 ).

Sfintii Apostoli toata ziua nu incetau a predica Cuvantul lui Dumnezeu in Biserica si prin case. ( F. Ap. 5, 42 ). Sfantul Apostol Pavel marturiseste ca dupa convertirea si botezarea sa, se suie in Ierusalim si se ruga in biserica, unde i s-a aratat Mantuitorul trimitandu-l la neamuri ( F. Ap. 22, 1, 17-18, 21; 24 11-12; 11 26 ).

Prima Biserica materiala crestina a fost in Ierusalim : casa, foisorul in care S-a adunat Domnul nostru Iisus Hristos Dumnezeu-Omul cu Apostolii Sai la Cina cea de Taina, unde in ziua cincizecimii Sfintii Apostoli stateau adunati la rugaciune, cand Duhul Sfant S-a pogorat in chip de limbi de foc asupra lor, ( Mt 26, 26-28; 1 Cor. 11, 23-32; F. Ap. 2 ). Privitor la Biserica spirituala si materiala Sfantul Isidor Pelusiotul zice asa : " Altceva este Biserica ( adunarea crestinilor - Pastori si pastoriti ) si alta este casa in care se aduna credinciosii. Prima se alcatuieste din Suflete curate; iar cealata din pietre si ziduri. Sfantul Chiril al Ierusalimului adevereste :

" Cand zicem Biserica, cu acest cuvant nu intelegem ingradirea zidurilor ci aratam mai mult pe cei ce iubesc sa se inchine lui Dumnezeu inauntru ei, adica multimea celor de prea bun neam " .

" Biserica - zice Sf. Ghermano - este adunarea poporului, Trupul lui Hristos " ( Talcuirea Sf. Liturghii ). Cu pogoramant insa, Biserica se, numeste si Locasul lui Dumnezeu in care se aduna Crestinii. Astfel, Fericitul Augustin, zice : " Biserica e locul in care este adunarea " ( Mirarea 57 la Leviticon ). Si dumnezeiescul Ghermano : " Biserica este Casa lui Dumnezeu, Templul Sfant si Casa de rugaciune ". " Patriarhul Iacob - talcuieste Sf. Ioan Hrisostom- - cunoscand ca scara pana la cer vazuta de el ( Fac. 28, 12-22 ) era chip al Bisericii, a zis : Aceasta este Casa lui Dumnezeu, aceasta este Biserica " . Aceasta o marturiseste si Sf. Apostol Pavel scriind ucenicului sau Timotei Episcopul Efesului : " ...Ca sa stii cum trebuie a petrece in Casa lui Dumnezeu care este Biserica lui Dumnezeu Celui Viu " ( 1 Tim. 3,15 ).

BISERICA E O GRADINA MINUNATA, UN EDEN, UN RAI